Ieri am văzut următoarea scenă: un vecin cu doi copii, a cărui mașină stătuse în parcare sub incidența directă a razelor solare vreme de câteva ore, dăduse drumul la aerul condiționat din mașină, iar ei stăteau afară, lângă mașină, așteptând ca interiorul habitaclului mașinii să se răcească.

Sigur, după o vreme temperatura din mașină se va răci și astfel. Dar există o metodă simplă prin care aduci în câteva secunde temperatura din mașină la nivelul temperaturii de afară.

Acesta nu este un articol despre modul de funcționare al unui aparat de aer condiționat. Am explicat cum funcționează aparatul de aer condiționat într-un articol de detaliu mai vechi, ce poate fi accesat aici: Cum funcționează aparatul de aer condiționat. Vă invităm să citiți articolul indicat despre aparatul de aer condiționat înainte de a continua acest articol, pentru o mai bună înțelegere a celor de mai jos.

În acest articol vrem să explicăm ce se întâmplă la nivel atomic, cum anume se transferă căldura dintr-un mediu (biroul tău sau sufrageria ta) către mediul exterior.

Pentru a înțelege cum se răcește, în fapt, aerul, trebuie să înțelegeți trei lucruri: ce este aerul; ce este căldura; cum se transferă căldura. Să le luăm pe rând, într-un limbaj accesibil tuturor.

Frederic al II-lea (1712 - 1786), devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große), a fost rege al Prusiei între 1740 și 1786. Și, printre altele, gândindu-se că va evita perioade de foamete și fluctuațiile prețurilor alimentelor, a vrut ca populația să cultive cartofi, plantă descoperită în Peru de spanioli pe la 1530 și cultivată ulterior, în primă fază, în Spania și în Italia.

Dar a apărut o problemă: țăranii nu voiau să cultive cartofi. De ce? Mai multe motive. Întâi de toate, cartofii nu erau menționați în Biblie. Faptul că nu avea cum să știe Dzeul din Orientul Mijlociu ce plante creșteau prin America de Sud pe când se scria Biblia nu era un răspuns, desigur. Apoi mai era problema indicată în mod clar de câini. Câinii nu voiau să mănânce cartofi. Ori dacă nici câinii nu mâncau cartofii, de ce ar fi mâncat oamenii?

În secolul XVII un filozof englez pe nume William Molyneux, a cărui soție era oarbă, și-a pus o întrebare simplă: poate un om născut orb, care devine capabil să vadă la un moment dat, să identifice pe baza datelor simțului tactil din memoria sa un cub și o sferă, atunci când le vede pentru prima dată?

Țările care controlează rezervele de petrol ale lumii au, în multe cazuri, o putere economică și geopolitică disproporționată față de alte state. Pentru că țițeiul este combustibilul pe care funcționează economia globală. O treime din energia produsă pe glob vine din petrol, incomparabil mai mult decât orice altă sursă de energie.

›  Într-un studiu recent pe șoareci cercetători americani au descoperit o fluiditate a zonelor cerebrale care nu poate fi explicată.

1. Cum îi „explici” unui robot ce înseamnă „sărat” sau „dulce”?

Încearcă întâi să descrii în cuvinte senzația de sărat pentru un semen de-al tău care nu a avut acces niciodată la sare. Ce spui? Nu prea ai ce, nu? Nu există cuvinte care să descrie ce simți, dacă cel cu care vorbești nu știe deja acest lucru.

Să revenim la robot acum. Cum faci să-l înveți ce înseamnă sărat ori dulce? Îi dai să pună pe senzorul lui sare ori zahăr, nu? Și? Ce legătură să fie cu senzația de sărat pe care o simți tu atunci când pui sare în gură?

 

Proiectul de cercetare colaborativ DES (Dark Energy Survey) a realizat și examinat cea mai mare hartă a galaxiilor din univers: circa 220 milioane de galaxii distribuite pe o optime din bolta cerească. Obiectivul este de a înțelege mai bine structura universului, compoziția acestuia și evoluția de la Big Bang până în prezent.

Cel mai probabil nu suprapopularea, ci numărul redus de copii va fi problema principală a acestui secol, când vorbim de cum evoluează populația lumii. România se va confrunta cu o reducere de 15 % a populației în următorii 30 de ani.

Secolul XX a fost martorul unei creșteri a populației lumii de la 1,6 miliarde la 6 miliarde (în 2000), dar acest trend a încetat. La nivel global, populația se reduce și îmbătrânește.

Cea mai mare parte a activității minții noastre se desfășoară ascuns, în background, fără acces conștient, fără înțelegerea motivațiilor originare. Nu știm (experimentăm) cum sunt create percepțiile noastre, nu știm (experimentăm) cum sunt generate gândurile (și varianta materializată, vorbirea), nu avem acces la mecanismul de identificare a amintirilor, la procesul de control al musculaturii șamd.

Companiile de curierat au avut mult de muncă în perioada pandemiei și cred că mulți dintre noi au rămas cu obiceiul format în lunile anterioare de a comanda produse prin Internet (care vin prin curieri). Aceste companii, cel puțin în parte, te anunță că „Livrăm azi comanda...”. Azi...

E o problemă. Pentru că „azi” înseamnă mult. Și „azi” vine cu ceva disconfort.

 
Ce e în neregulă cu imaginea de mai sus?

Ne place să credem că suntem ființe raționale, că ne înțelegem deciziile, iar acestea sunt bazate pe rațiune. Dar această abordare intră în contradicție cu studiile existente și cu simple observații ale comportamentului nostru în societate.

Să luăm câteva exemple la îndemână...

› Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor (Food and Drug Administration sau FDA) a aprobat recent un medicament injectabil denumit Wegovy împotriva obezității.

› Medicamentul este recomandat pentru adulți obezi care au cel puțin o boală cronică, precum diabetul de tip 2, împreună cu o dietă corespunzătoare și exercițiu fizic.

Conceptul nu vine, la origine, de la Charles Darwin, ci de la un alt biolog faimos (dar și filozof și sociolog), Herbert Spencer; dar Spencer a fost inspirat de Darwin, care în cartea „Originea speciilor” folosise conceptul de „selecție naturală”. Spencer chiar l-a contactat pe Darwin, propunându-i să adopte terminologia creată de el, adică „supraviețuirea celui mai adaptat” ori „supraviețuirea celor mai apți”, cum apare în traducerea românească a „Originii speciilor”. Darwin a fost de acord și a inclus-o într-o ediție ulterioară a lucrării sale. După cum puteți vedea mai  jos, Darwin a introdus o echivalență  (sau) între cele două concepte: „selecție naturală” și „supraviețuirea celor mai apți”.

Într-un articol publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society: Letters o echipă de cercetători de la „International Center for Relativistic Astrophysics” avansează ipoteza conform căreia Sagittarius A*, obiectul cosmic din centrul galaxiei noastre cu o masă echivalentă cu cea a circa 4 milioane de sori, nu este, în fapt, o gaură neagră, ci o aglomerare de materie întunecată.

Așa cum știți, rolul senzorului de ploaie este să semnaleze prezența ploii și să activeze în mod automat ștergătoarele atunci când sunt precipitații. Desigur, pentru ca senzorul să inițieze mișcarea ștergătoarelor este necesar să fi făcut setările corecte, adică maneta care gestionează ștergătoarele să fie în modul „auto”. Senzorul de ploaie este, în fapt, eficient atât în condiții de ploaie, cât și  e ninsoare.

În special în orașele aglomerate aplicațiile de navigație prin satelit sunt utile și utilizate. Sigur, sunt de ajutor și în călătorii lungi, dar cum ai nevoie de ele zi de zi într-un oraș ca Bucureștiul, mă concentrez în special pe nevoile ce decurg din astfel de  călătorii.

Iată ce mi-ar plăcea să aibă o aplicație de navigație a viitorului:

Imaginea de mai sus, precum și cea de mai jos - îl reprezintă, într-adevăr, pe faimosul cercetător Nikola Tesla în laboratorul său din Colorado Springs. Doar că acestea nu sunt pur și simplu fotografii ale lui Tesla în timpul experimentelor. Dacă ar fi stat acolo pe timpul descărcărilor electrice de mare putere, cum se vede în imagini, ar fi murit instantaneu.

Toată lumea a avut această experiență: dai foc unei bucăți de lemn și te alegi cu lumină, căldură și, la final, o mână de cenușă. Dintr-o bucată sănătoasă de lemn rămâne o grămăjoară de cenușă. Unde a dispărut lemnul? Ce s-a întâmplat cu toată materia inițială? Din ce este formată flacăra focului? Din ce este compusă cenușa?

 

În cadrul unui studiu publicat recent, care a durat 8 săptămâni și a implicat 44 de bărbați cu vârste între 50 și 72 de ani, prim modificarea stilului de viață, cercetătorii au obținut o întinerire de 3,23 ani a participanților la studiu, comparativ cu grupul de control. Concret, cercetătorii au impus subiecților: o anumită dieta, un anume regim de somn, exercițiu fizic moderat, un ghid de relaxare, anumite suplimente probiotice și fitonutrienți.

Iată în ce-a constat regimul de viață care a dus la aceste rezultate și cum au stabilit cercetătorii că subiecții lor au întinerit.

Da, titlul pare pompos. Cine nu știe să gândească? Toți știm, doar cu asta ne ocupăm în fiecare zi, nu? Poate părea surprinzător, dar abilitatea de a gândi independent și matur nu este una care se deprinde prin simpla viețuire, de simpla trecere prin viață, ci este nevoie de pregătire. Mintea are nevoie să se înțeleagă pe sine, să înțeleagă cum funcționează pentru a fi în măsură să funcționeze corect.

 

În 2015 Horia-Roman Patapievici a publicat o carte intitulată „Partea nevăzută decide totul”. În penultimul capitol, „Spiritul și legea”, în prima parte, vorbește despre marele logician german Kurt Gödel (1906-1978), faimos în special pentru lucrarea sa publicată în 1931, la doar 25 de ani, „Despre propoziţiile indecidabile din Principia Mathematica şi ale sistemelor înrudite între ele”, care a dat peste cap lumea matematicii. Gödel a arătat, printre altele, că matematica este incompletă, ceea ce a reprezentat un adevărat șoc la acea vreme, când se aprecia că matematica era ultimul „refugiu” al certitudinii.

Dar altul este subiectul articolului de față. Patapievici spune că Gödel a creat o teoremă care a demonstrat nici mai mult, nici mai puțin decât existența lui Dumnezeu. Știam preocuparea gânditorului român pentru astfel de demonstrații; am fost curios cum o interpretează pe cea a lui Gödel.

Cărticica (99 de pagini) lui Taleb, parte a pachetului Incerto (din care fac parte mai multe cărți), începe prin a spune că „cea mai parte a tensiunii apare între, pe de-o parte, un localism fractal multiscală, caracterizat de înțelegerea incertitudinii (un sistem adaptativ complex) și, pe de altă parte, un monoculturalism și universalism unidimensional abstract (bazat pe proiecte de sus în jos). Extrasele de mai jos ar trebui să explice această afirmație complicată...

1. Ideea de bază a acestei cărţi priveşte orbirea noastră în privinţa aleatoriului şi în special a deviaţiilor mari. Logica Lebedei Negre face în aşa fel încât ceea ce nu ştiţi să fie mult mai relevant decât ceea ce ştiţi. Lebăda Neagră este rezultatul limitărilor sau distorsiunilor epistemice colective şi individuale, în majoritate cauzate de încrederea în cunoaştere; nu este un fenomen obiectiv.

 

În acest articol vom vorbi despre ce se întâmplă, la nivel atomic, atunci când punem o lingură de sare într-o cană cu apă. Vom explica de ce molecula de sare se dizolvă în apă, pe înțelesul tuturor, fără a fi nevoie de cunoștințe de chimie sau fizică. Pentru a înțelege ce se întâmplă cu sarea, trebuie să înțelegeți, întâi, ce e așa special cu apa: cum se formează, care sunt proprietățile care o transformă într-un solvent.

 


SUSȚINE SCIENTIA!
Donează prin PayPal


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro