Fată cu albinism și heterocromie.
credit: Amina Arsakova (www.instagram.com/aminaarsakova)

În imaginea de mai sus este o imagine a unei fete de 11 ani pe nume Amina Ependieva, fotografiată recent de Amina Arsakova, fotograf de etnie cecenă. Fotografia nu este prelucrată pe calculator. Fata suferă de două afecțiuni: albinism și heterocromie. De aici pielea și părul albe, precum și ochii de culori diferite. O frumusețe stranie, văzută de regulă în filmele SF.

Jordan Peterson este un psiholog canadian, controversat, faimos pe Internet, unde are un canal YouTube cu 3,3 milioane abonați. În 2012 a început să scrie pe site-ul Quora (un site de întrebări și răspunsuri din diverse domenii). În 2017 răspunde la întrebarea: „Care sunt cele mai valoroase lucruri pe care ar trebui să le cunoască oamenii”. Răspunsul lui Peterson, în 40 de puncte, a avut succes. Acest răspuns a devenit cartea pe care o trecem în revistă mai jos, prin redarea ideilor care ni s-au părut cele mai interesante (cele 40 de puncte devenind 12 reguli).


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Fără dubii, una dintre puținele informații reconfortante în contextul epidemiei de COVID-19 a fost aceea că procentul copiilor infectați este mic, raportat la cel al adulților. Copiii/tinerii cu vârste între 1 și 19 ani au reprezentat 2% conform unui studiu care a cuprins 72.000 de cazuri.

Dar de ce copiii se îmbolnăvesc mai puțin, iar când o fac, în genere simptomele lor sunt ușoare? Un articol publicat azi în revista Nature face un sumar al cunoașterii acumulate în lunile de la apariția pandemiei. Iată care sunt principalele idei.


Observatorul spațial Planck / ESA (operațional între 2009 și 2013)

Folosind date furnizate de Observatorul spațial Planck al ESA referitoare la radiația cosmică de fond, o echipă internațională de cercetători a observat indicii ale unei noi fizici. Cercetătorii au creat o nouă metodă de măsurare a unghiului de polarizare a acestei radiații primordiale prin compararea acesteia cu emisiile de lumină ale prafului din galaxia noastră, Calea Lactee. Deși semnalul nu este detectat cu suficientă precizie pentru a trage concluzii certe, acesta indică faptul că materia întunecată sau energia întunecată provoacă o încălcare a așa-numitei „simetrii de paritate” (cu o probabilitate de 99,2%, spun fizicienii).


CTE Sud. credit: elcen.ro

Încălzirea și apa caldă în București se asigură cu ajutorul a două companii (de stat): ELCEN (Electrocentrale București), aflată în reorganizare judiciară, și CMTEB (Compania Municipală Termoenergetica București, fostul RADET, în faliment din aprilie 2019). De ce două companii? Greu de justificat, dar cu certitudine această împărțire a responsabilităților constituie una dintre problemele fundamentele ale ineficienței sistemului de termoficare în ansamblul lui. Au fost discuții multiple despre unirea celor două companii, deocamdată fără rezultate.

Iată care sunt rolurile celor două companii și în ce constau problemele de furnizare a agentului termic (apă caldă de consum și încălzire).


Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle

Asta este ce spune Einstein: „spațiul nu are o existență independentă”. În 1916 acesta a publicat cartea „Relativitatea. Teoria specială și generală”, destinată mai degrabă publicului larg, cu o minimă prezență a matematicii. La aceasta a adus cinci completări de-a lungul timpului, sub forma unor anexe. Ultima anexă, intitulată „Relativitatea și problema spațiului” a fost adăugată în 1952, la 36 de ani, așadar, de la publicarea primei ediții și cu 3 ani înainte de moarte. Iată ce spune Einstein, în propriile cuvinte, despre (in)existența spațiului, ulterior venind noi cu unele încercări de clarificare suplimentare.


Proteină. Simulare computerizată

New York Times a publicat recent un articol în care arată că cercetătorii care lucrează la laboratorul DeepMind, unul dintre proiectele de inteligență artificială ale Google, situat în Londra, au reușit să rezolve problema plierii proteinelor cu ajutorul sistemului de inteligență artificială AlphaFold, o sarcină care s-a dovedit imposibilă pentru cercetători în ultimii 50 de ani. Încă din titlu se menționează că aceasta „ar putea duce la accelerarea descoperirii de medicamente”. Dar este acest lucru adevărat?

Cărticica (99 de pagini) lui Taleb, parte a pachetului Incerto (din care fac parte mai multe cărți), începe prin a spune că „cea mai parte a tensiunii apare între, pe de-o parte, un localism fractal multiscală, caracterizat de înțelegerea incertitudinii (un sistem adaptativ complex) și, pe de altă parte, un monoculturalism și universalism unidimensional abstract (bazat pe proiecte de sus în jos). Extrasele de mai jos ar trebui să explice această afirmație complicată...

Viaţa unei stele se bazează pe procese de fuziune nucleară, în care elementele chimice uşoare, precum hidrogenul, sunt transformate în elemente chimice mai grele. Pentru prima dată un astfel de proces, ciclu CNO (carbon-nitrogen-oxygen), a fost observat în cadrul proiectului BOREXINO (laboratorul subteran de la Gran Sasso) prin măsurarea neutrinilor emişi în cadrul ciclului CNO care are loc în Soare.

Marcus Aurelius (n.121-m.180) a fost împărat roman și, în același timp, filozof. O combinația ciudată, trebuie să recunoaștem. Dar atunci nu aveau nici telefoane, nici Internet, iar liderii nu schimbau un avion cu altul (adică mai aveau timp și pentru reflecție). E drept, purtau de regulă războaie.

Sunt un specialist al studiilor clinice. Ascult oamenii vorbind despre cei șapte până la zece ani necesari pentru a crea un vaccin și cât de periculos este să grăbești lucrurile. Cuvântul care continuă să apară este „grăbit” și asta-l face pe omul obișnuit să fie speriat cu privire la siguranța vaccinului. Ca doctor specializat în studii clinice vă pot spune ce fac în cea mai mare parte a celor zece ani - nu foarte mult.

Luați cazul deplasării spre roșu. Fotonii sunt, în fapt, purtători ai undelor electromagnetice. Fotonii au frecvență, iar această frecvență (ori lungime de undă) ne indică energia acestora. Într-un univers aflat în expansiune (spațiul se mărește în mod constant), lungimea de undă a unor fotoni, să spunem, primordiali, în deplasare prin univers, crește pe măsură ce spațiul se dilată. Dar această creștere a lungimii de undă înseamnă o scădere a energiei fotonului. Unde se duce această energie? Nicăieri. Este doar un efect al expansiunii universului.

Coliziune ALICE

În imagine: un proton intră în coliziune cu un nucleu de plumb, dând naştere unei avalanşe de particule în interiorul detectorului ALICE. Proiectele ATLAS, CMS şi LHCb au înregistrat şi ele coliziunile. Credit: Alice/CERN

Quarcul top este cea mai grea particulă din modelul standard şi, prin urmare, are o viaţă extrem de scurtă. Pentru a-l genera este nevoie de multă energie. Pentru prima dată, în cadrul unui experiment de la CERN, CMS, s-au obţinut dovezi ale producerii acestui quarc în coliziuni de nuclee de atomi de plumb. Acest studiu ne va permite să obţinem informaţii despre primele clipe ale universului, când acesta era o supă de quarcuri şi gluoni.

Ce ai spune dacă ai vedea un om care nu face nimic toată ziua? Nu din proprie inițiativă cel puțin. Stă nemișcat. Dar dacă-l inviți la un joc de cărți iese din amorțeală și participă la joc. Este cunoscut un astfel de caz - un om de afaceri care a fost înțepat de o viespe, înțepătură care a dus la transformarea sa completă, la apatia descrisă mai sus.

Paul A. Offit este un doctor pediatru specializat în boli infecțioase, vaccinuri, imunologie și virologie. Offit este coinventator al vaccinului anti-rotaviral, care protejează împotriva infecțiilor cu rotavirus. Aceste virusuri reprezintă principala cauză a diareei acute în rândul copiilor mici.

Ultima carte publicată de Paul Offit (abia apărută pe piață) se numește „Overkill: When Modern Medicine Goes Too Far” și vorbește de practici medicale dovedite ca fiind greșite, dar susținute (din motive încă neclarificate pe deplin) de o largă majoritate a medicilor din toată lumea.


Imagine electron (vezi aici cum a fost obținută)

Miuonii, particule elementare din modelul standard, s-ar putea transforma în electroni; cel puţin aşa susţin anumite teorii. Până la ora actuală însă nimeni nu a văzut o astfel de transformare! Proiectul Mu2e de la Fermilab, SUA, are obiectivul ambiţios de a îmbunătăţi precizia acestei căutări de 10.000 de ori!



„Capcana” Penning. credit: cern.ch

Studiul antimateriei ne ajută să înţelegem ce s-a întâmplat imediat după Big Bang şi, poate, să rezolvăm misterul dispariţiei antimateriei din univers. Antiprotonii, antimateria protonilor, sunt generaţi la CERN (Geneva) şi studiaţi în diverse experimente. Recent a fost propusă ideea creării unei capcane de antiprotoni transportabile – care să permită cercetătorilor să studieze antiprotonii şi în laboratoare mai îndepărtate de locul unde sunt produşi, astfel încât să obţină rezultate mult mai precise.


Navstar 2F (parte din GPS). GPS-ul folosește ceasuri atomice

În mecanica cuantică un sistem poate exista într-o suprapunere de stări; acest aspect al mecanicii cuantice are implicaţii asupra ceasurilor atomice, cele care măsoară cu precizie extremă timpul. Combinând teoria relativităţii a lui Einstein cu efectele cuantice se obţine un nou efect: dilatarea cuantică a timpului.

 


Donează prin PayPal (€)


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro