Avem tendinţa să credem că ceilalţi sunt ca noi. Dar comportamentul nostru este definit de motivaţii intrinseci, care de multe ori sunt diferite. Oamenii sunt definiţi din punct de vedere motivaţional prin 16 dorinţe fundamentale, care se traduc în experienţe subiective ce iau forma unor obiective ori nevoi. De exemplu motivaţia fundamentală numită „acceptare” are obiectivul de a evita eşecul şi critica/respingere, pentru că este intrinsec valorizată acceptarea. Nu toţi avem o componentă puternică a acestei motivaţii, iar tăria acestei motivaţii ne face diferiţi în comportamentul social. Dorinţele fundamentale au o puternică componentă genetică şi sunt prezente pe tot parcursul vieţii cu modificări minore.

1. Un sat norvegian montan a instalat oglinzi enorme pe vârfurile munților pentru a reflecta lumina Soarelui către piața centrală. În felul acesta iernile au devenit mai... luminoase. (link ‹eng›)

O pânză de păianjen din filamente de materie care înconjoară o enormă gaură neagră la o distanţă de circa 13 miliarde ani-lumină de noi conţine (cel puţin) şase galaxii. Studiul acestei structuri ne poate ajuta să înţelegem originea găurilor negre de mari dimensiuni, dar şi cea a metastructurilor cosmice.


Magnetar (reprezentare artistică). Credit: ESO/L. Calçada

Materia întunecată este un mare mister al fizicii moderne și se bănuieşte că ar fi compusă din particule încă nedescoperite. Printre particulele-candidat responsabile pentru materia întunecată se numără şi axionul, o particulă cu masa extrem de mică care ar putea genera semnale în câmpul magnetic extrem de intens al unui magnetar.


Albert Einstein

1. Curierul cu cel mai mare bacșiș. În 1922 Einstein a făcut un tur în Japonia. Un curier, care i-a adus un pachet la hotel, nu a vrut să primească bacșiș de la celebrul fizician. Einstein a scris repede pe un bilețel, în germană: „A viață modestă și liniștită aduce mai multă bucurie decât urmărirea succesului, fiind mereu neliniștit”, pe care i l-a dat curierului. Bilețelul s-a vândut la licitație în 2017 în Israel cu 1,56 milioane dolari. (link ‹eng›)

• Două lucruri sunt fundamentale atunci când vorbim de cât succes ai în viață: contextul social (în ce țară, localitate, anturaj, familie te-ai născut și ai crescut) și calitățile intelectuale (inteligența). Plus norocul. Nu ai niciun merit pentru niciuna.
E important de reamintit asta când încercăm o mândrie fără seamăn când ne mutăm într-un cartier „rezidențial”, cu garduri, camere video, pază - care ne separă aproape total de „restul lumii”, adică de mizerabili, săraci, proști, hoți, tâlhari, ucigași șamd.


Călătorie printr-o gaură de vierme. credit: NASA

Sunt găurile de vierme posibile? Încă nu ştim, însă teoreticienii se întrec în a găsi şi propune soluţii pentru a putea călători dintr-o parte în alta a galaxiei folosind aceste efecte ale teoriei relativităţii generale, dar şi o nouă teorie despre univers care ar permite existența unor găuri de vierme care să ne permită să le străbatem fără riscuri.

Gaura de vierme ar fi o deformare extremă a spaţiului şi timpului care ne-ar permite să călătorim rapid (asigurând o scurtătură fantastică în spațiu-timp) dintr-o parte în alta a galaxiei şi chiar şi a universului, folosind consecințele teoriei relativităţii generale a lui Einstein. 


Cum se formează celula tumorală

În ultima perioadă reprezintă o afecţiune din ce în ce mai des întâlnită - şi nu doar în cadrul populaţiei vârstnice.  Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății publicat pe 12 septembrie 2018 arată că în 2018 au existat 18,1 milioane de cazuri noi de cancer şi 9,6 milioane de decese cauzate de aceasta. Împărţind pe sexe, 1 din 5 bărbaţi şi 1 din 6 femei dezvoltă o formă de cancer de-a lungul vieţii, conform aceluiaşi raport. Cel mai frecvent este cel pulmonar cu 2,1 milioane de cazuri noi şi  1,76 milioane decese, după cum arată un raport publicat în mai 2019 în cadrul campaniei Săptămâna europeană de luptă împotriva cancerului (organizată de Asociația Europeană a Ligilor de Luptă contra Cancerului). Este una din realităţile înconjurătoare şi de aceea este important să înţelegem despre ce este vorba şi să avem o viziune corectă.


Iisus Hristos de Warner Elias Sallman, 1940

• Iisus Hristos, deși provenind dintr-o zonă a lumii în care oamenii sunt mai degrabă cu părul negru și pielea mai închisă la culoare, a ajuns în multe dintre reprezentările din Vest blond și cu ochii albaștri, reprezentând mai degrabă un european din nordul continentului. Nimeni nu știe, în fapt, cum a arătat Iisus, pentru că nu există nicio descriere în vreun text din vremea lui; cu atât mai puțin vreo imagine. Iată cum a avut loc această transformare de-a lungul istoriei. (link ‹eng›)


• Cum ajung gândurile să fie formulate în cuvinte? Rulăm idei preexistente sau gândurile se formulează, în fapt, pe măsură ce vorbim? (link ‹eng›)

1. Meteoritul Hoba este cel mai mare meteorit intact de pe Terra. Are circa 60 de tone și a lovit Terra acum circa 80.000 de ani. Este și cea mai mare bucată de fier de proveniență naturală de pe Pământ. Astăzi meteoritul este atracție turistică. (link ‹eng›)


În imagine: pitica albă IK Pegasi B (centru-jos), steaua companion clasa-A IK Pegasi A (stânga) și Soarele (dreapta)

Un nou studiu arată că va fi posibil să se studieze eventuale urme de viaţă pe planete care orbitează în jurul unei stele care a murit, transformându-se într-o pitică albă. Misiunea NASA James Webb Space Telescope ar putea descoperi semnale ale existenţei vieţii pe astfel de planete în condiţii extreme. În prezent căutam semne de viaţă pe planete care orbitează în jurul unor stele asemănătoare Soarelui, la distanţe faţă de acesta care să permită existenţa apei sub formă lichidă.  Nu ştim însă sub ce forme s-ar putea afla viaţa în univers; chiar şi pe Pământ există bacterii care supravieţuiesc în condiţii extreme: căldura intensă, în lipsa aerului şi chiar şi la un nivel de radiaţii extrem de mare.

Este vorba despre probabilitate, desigur. Iar probabilitatea unui eveniment este dată de raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile. Un exemplu simplu este cel al unei monede, unde există două posibilități în cazul aruncării acesteia: cap sau pajură. Probabilitatea  de a avea cap sau pajură este, firește, de 50%, rezultată din raportul dintre numărul cazurilor favorabile (1 - sau cap, sau pajură) și numărul cazurilor posibile (2 - cap și pajură).

Iată de ce dacă aruncați cu o pereche de zaruri normale, cel mai probabil rezultat (suma celor două zaruri) va fi 7.

• Omul modern nu este diferit de cel din trecut: și azi, și ieri - omul și-a dorit să se odihnească. Diferența constă în aceea că dacă omul din vechime trebuia să se pună în mișcare pentru a găsi hrană ori pentru a-și rezolva problemele din jurul casei, omul modern, în special cel din zona urbană, nu are nicio motivație clară pentru a face mișcare; el trebuie să inventeze un obicei (cum ar fi mersul la sală), dar care nu este o necesitate (ca găsitul hranei), fiind, așadar, mai greu de urmat. (link ‹eng›)