Cum ajung particulele elementare să aibă masă?
Sunt particule elementare, precum fotonul sau gluonul, care nu au masă, dar sunt particule elementare, precum electronul sau quarcul, care au masă. De ce unele particule au masă și altele nu? Cum ajung particulele cu masă să aibă masă? Ce înseamnă, în fapt, să ai masă?
Cum au apărut simbolurile matematice? Originea lui =, +, -, ×, ÷, √, ∞, π, Σ și ∫
Prima ecuație scrisă vreodată (14x + 15 = 71), prinsă în cartea „The Whetstone of Witte”, publicată de Robert Recorde în 1557
În acest articol vom vorbi pe scurt despre originea unor simboluri matematice arhicunoscute, precum: egal - „=”, plus - „+”, minus - „-”, înmulțit - „×”, împărțit - „÷”, radical - „√”, infinit - „∞”, pi - „π”, sumă - „Σ” și integrală - „∫”.
Unde sunt stocate amintirile? Un studiu recent indică membrana neuronilor
Creierul este responsabil pentru controlul majorității activităților corpului. Capacitățile sale de procesare a informațiilor sunt cele care ne permit să învățăm și este depozitul central al amintirilor. Dar cum se formează amintirile și unde sunt localizate în creier?
Deși neurologii au identificat diferite regiuni ale creierului în care sunt stocate amintirile, cum ar fi hipocampul, situat în mijlocul creierului, neocortexul din stratul superior al creierului și cerebelul de la baza craniului, încă nu au fost identificate structuri moleculare specifice din acele zone, implicate în formarea amintirilor și învățare.
Teoria de final a lui Stephen Hawking privind originea și evoluția universului
Stephen Hawking
Thomas Hertog este profesor de fizică în Belgia și a fost un apropiat colaborator al faimosului fizician Stephen Hawking, decedat în 2018. Hertog a publicat recent un articol, în care expune pe scurt concluziile cu privire la originea și evoluția universului la care au ajuns cei doi fizicieni, care au fost publicate recent într-o carte intitulată „Despre originea timpului: teoria finală a lui Stephen Hawking”.
Iată principalele idei expuse în articol, mai jos putând lectura integral articolul:
- legile fizicii nu sunt stabile, nu au fost mereu aceleași de-a lungul evoluției universului, ci au evoluat, așa cum a evoluat și viața pe Terra.
- mecanismul prin care această evoluție cosmică ar fi avut loc ar fi avut la bază salturile cuantice și ciudata proprietate a particulelor cuantice de a nu avea o poziție până nu sunt măsurate (observate), denumită „superpoziție”.
- aleatoriul (caracterul probabilistic) ce a stat la baza evoluției universului și concretizării legilor fizicii în forma actuală face ca universul să poată fi înțeles doar retrospectiv.
- deși universul pare unul proiectat, este doar unul reieșit din această lungă evoluție, rezultat al „variației” și „selecției” cosmice.
- timpul și cauzalitatea sunt doar calități emergente, generate în urma interacțiunilor dintre particulele cuantice.
De ce albește părul odată cu vârsta? Cum ar putea fi împiedicat acest proces?
Celulele stem melanocitare, spre deosebire de alte tipuri de celule stem, au o evoluţie ciclică: se transformă în melanocite mature, care apoi parcurg în sens opus procesul de diferenţiere şi devin din nou celule stem. Odată cu înaintarea în vârstă, acumularea celulelor stem melanocitare într-un compartiment al foliculului pilos diferit de cel germinativ determină „blocarea” lor la acest nivel, unde lipsesc semnale necesare pentru a relua intrarea în ciclul de diferențiere / dediferenţiere. Astfel, nu mai sunt suficiente celule stem care au capacitatea să se diferenţieze în melanocite şi să producă pigment, rezultând albirea părului.
Acceleratorul DAFNE: prima încercare de identificare a deuteriului kaonic
Credit: Alessandro Scordo LNF – INFN, Frascati SIDDHARTA Collaboration
Cercetătorii de la Experimentul SIDDHARTA-2 de la acceleratorul DAFNE (laboratorul italian INFN-LNF de la Frascati) sunt gata să înceapă prima măsurătoare din lume a deuteriului kaonic. Experimentul, în care un rol important îl are un grup de români, este extrem de dificil, din cauza faptului că semnalul căutat este foarte mic; este ca și cum ai cauta un ac într-un car de fân.
Progrese în ce privește citirea gândurilor, folosind modele de limbaj mare
Cercetători de la Universitatea Texas au publicat recent un articol în Nature Neuroscience, în care arată cum, folosind inteligența artificială (IA), au putut translata gândurile subiecților umani în text, analizând date colectate prin scanare de tip fMRI (functional Magnetic Resonance Imaging), care măsoară fluxul de sânge în diverse regiuni ale creierului.
Experimentul a implicat colectarea datelor de la trei participanți la studiu, care au însumat 16 ore de ascultare a unor narațiuni de către fiecare din cei trei, date care au fost utilizate pentru a „antrena” softul pe bază de IA.
Cum putem număra atomii dintr-o substanță?
Atomii sunt particule compozite (adică formate din alte particule) foarte mici. Nu-i putem observa cu ochiul liber. Dar aceștia stau la baza materiei din jurul nostru, precum și a celulelor care ne formează corpul.
Dar dacă atomii sunt așa mici, există o cale pentru a calcula, de pildă, câți atomi sunt într-o anumită cantitate de apă?
Cu ce vitează se deplasează un electron?
Vibraţie a unui electron
Reamintesc pentru puținii cititori ai site-ului care nu sunt familiarizați cu structura de bază a unui atom că electronii sunt particule elementare, care împreună cu nucleul atomului (care poate conține protoni și neutroni, particule compozite formate la rândul lor din quarcuri) formează sistemul atomului.
Conform fizicianului Michael Dine, specializat în fizica particulelor, electronul se deplasează în cadrul unui atom cu o viteză de circa 1% din c, viteza luminii în vid.
Trei mituri cu privire la cum funcționează creierul uman
Lisa Feldman Barrett este profesor de psihologie la o facultate americană și unul dintre cei mai citați cercetători în acest domeniu. A publicat în urmă cu câțiva ani o importantă carte cu privire la emoții („Cum iau naștere emoțiile”), tradusă și în limba română.
Despre teoria emoțiilor formulată de autoare, puteți citi articolul nostru „Cum se formează emoțiile umane și cum pot fi acestea controlate”.
Lisa Feldman Barrett a publicat recent un articol cu privire la modul în care (nu) funcționează creierul uman, care poate fi lectura integral aici.
De ce filmul este preferat scrisului, plus alte gânduri la început de mai (JID-105)
• Cuvântul scris are avantajele lui, dar gândiți-vă că este totuși un înlocuitor palid al vorbirii. Câte pagini trebuie scrise pentru a descrie strigătul disperat al unei mame care își pierde copilul?
Apreciem marii scriitori tocmai pentru că reușesc să folosească acestă tehnologie stranie a scrisului, care nu poate reda nici pe departe bogăția de simțiri a omului ori a contactului nemijlocit cu realitatea, pentru a sugera decent un act uman greu transferabil în alt domeniu al exprimării.
În transferarea în scris a unor emoții puternice se vede în toată indecența artificialitatea limbajului și inadecvarea sa în a capta esența minții, care este de altă natură decât cea a limbii.
Faptul că limbajul este un instrument recent în instrumentarul cognitiv al omului nu este deloc lipsit de semnificații.
• Pare că limbajul este esența a ceea ce suntem în ce privește înțelegerea lumii, dar limbajul are o caracteristică ușor de ignorat: este un instrument de captare a experiențelor, este o extensie interpretativă. Ca orice instrument, are limite și introduce distorsiuni. Într-un fel, limbajul este un alt simț, căci se bazează pe un flux de date (ce ne populează „mintea”), dar capacitatea de distorsiune a realității este mai mare decât cea a simțurilor mai vechi.
Insuficiente cereale integrale, orez și cereale procesate și carne procesată - principalii factori favorizanți ai diabetului de tip II
Numărul de cazuri de diabet a crescut în ultimii 40 de ani de la 100 de milioane la 500 de milioane, ceea ce a dus la creșterea numărului de cazuri de afecțiuni asociate, precum obezitatea și riscul de boli cardiovasculare.
Un studiu recent publicat în Nature care a analizat date din 184 de țări colectate într-o perioadă de aproape 30 de ani (1990 - 2018) a arătat că una dintre cauzele fundamentale ale diabetului de tip II este alimentația deficitară (responsabilă pentru circa 95% dintre cazuri).
Emoțiile stau la baza conștiinței. Și acesta este motivul pentru care inteligența artificială nu va deveni niciodată conștientă
Antonio Damasio este un faimos cercetător american care ne-a schimbat părerea despre rolul emoțiilor în viața noastră mentală. Ideea esențială a lui Damasio, explicată în cartea „Eroarea lui Descartes”, este aceea că rațiunea se întemeiază pe emoții și sentimente, că nu există o rațiune pură, care poate funcționa în mod independent (într-un fel, a redat „demnitatea” emoțiilor :)).
Într-un recent articol, scris împreună cu soția sa, Damasio propune o nouă teorie a conștiinței, și anume propune ipoteza conform căreia conștiința este rezultatul unei prezențe de durată a emoțiilor / senzațiilor homeostatice. În original: „consciousness is the result of the continued presence of homeostatic feelings”.
Ce-i face pe oameni să consume droguri, deși știu că sunt nocive?
Maia Szalavitz scrie pentru New York Times, în special despre adicție și politici publice. Ea însăși consumatoare de droguri pe când era adolescentă, acesta a publicat recent un articol în care vorbește ce cred astăzi neurologii și filozofii despre adicție: care sunt cauzele, ce-i caracterizează pe cei care sunt dependenți și în ce fel consumul de droguri afectează capacitatea de a alege.
Diferențele de prevalență a tulburării depresive majore între bărbați și femei au o bază genetică
Un nou studiu de asociere la nivelul întregului genom (genome-wide association study, GWAS), realizat de Universitatea McGill, a identificat diferențe între profilul genetic al femeilor și cel al bărbaților în ce privește riscul de tulburare depresivă majoră.
Există diferențe marcante între femei și bărbați legate de prevalența, manifestările clinice și răspunsul la tratament pentru tulburarea depresivă majoră. Afecțiunea psihică este mai frecventă la femei, fiind de două ori mai probabil ca acestea să primească un diagnostic de depresie comparativ cu bărbații.