Luați cazul deplasării spre roșu. Fotonii sunt, în fapt, purtători ai undelor electromagnetice. Fotonii au frecvență, iar această frecvență (ori lungime de undă) ne indică energia acestora. Într-un univers aflat în expansiune (spațiul se mărește în mod constant), lungimea de undă a unor fotoni, să spunem, primordiali, în deplasare prin univers, crește pe măsură ce spațiul se dilată. Dar această creștere a lungimii de undă înseamnă o scădere a energiei fotonului. Unde se duce această energie? Nicăieri. Este doar un efect al expansiunii universului.

Coliziune ALICE

În imagine: un proton intră în coliziune cu un nucleu de plumb, dând naştere unei avalanşe de particule în interiorul detectorului ALICE. Proiectele ATLAS, CMS şi LHCb au înregistrat şi ele coliziunile. Credit: Alice/CERN

Quarcul top este cea mai grea particulă din modelul standard şi, prin urmare, are o viaţă extrem de scurtă. Pentru a-l genera este nevoie de multă energie. Pentru prima dată, în cadrul unui experiment de la CERN, CMS, s-au obţinut dovezi ale producerii acestui quarc în coliziuni de nuclee de atomi de plumb. Acest studiu ne va permite să obţinem informaţii despre primele clipe ale universului, când acesta era o supă de quarcuri şi gluoni.

Ce ai spune dacă ai vedea un om care nu face nimic toată ziua? Nu din proprie inițiativă cel puțin. Stă nemișcat. Dar dacă-l inviți la un joc de cărți iese din amorțeală și participă la joc. Este cunoscut un astfel de caz - un om de afaceri care a fost înțepat de o viespe, înțepătură care a dus la transformarea sa completă, la apatia descrisă mai sus.

Paul A. Offit este un doctor pediatru specializat în boli infecțioase, vaccinuri, imunologie și virologie. Offit este coinventator al vaccinului anti-rotaviral, care protejează împotriva infecțiilor cu rotavirus. Aceste virusuri reprezintă principala cauză a diareei acute în rândul copiilor mici.

Ultima carte publicată de Paul Offit (abia apărută pe piață) se numește „Overkill: When Modern Medicine Goes Too Far” și vorbește de practici medicale dovedite ca fiind greșite, dar susținute (din motive încă neclarificate pe deplin) de o largă majoritate a medicilor din toată lumea.


Imagine electron (vezi aici cum a fost obținută)

Miuonii, particule elementare din modelul standard, s-ar putea transforma în electroni; cel puţin aşa susţin anumite teorii. Până la ora actuală însă nimeni nu a văzut o astfel de transformare! Proiectul Mu2e de la Fermilab, SUA, are obiectivul ambiţios de a îmbunătăţi precizia acestei căutări de 10.000 de ori!

Dicționarele limbii române oferă mai multe definiții, dar cele mai multe sunt limitate, făcând termenul nefuncțional.

Dicționarul enciclopedic oferă o definiție utilă:

IATROGÉN, -Ă (gr. iatros „medic” + gennan „a produce”) adj. Provocat de medic (de obicei, despre o tulburare sau boală apărută ca urmare a unei manevre defectuoase sau a unui tratament medical greșit).



„Capcana” Penning. credit: cern.ch

Studiul antimateriei ne ajută să înţelegem ce s-a întâmplat imediat după Big Bang şi, poate, să rezolvăm misterul dispariţiei antimateriei din univers. Antiprotonii, antimateria protonilor, sunt generaţi la CERN (Geneva) şi studiaţi în diverse experimente. Recent a fost propusă ideea creării unei capcane de antiprotoni transportabile – care să permită cercetătorilor să studieze antiprotonii şi în laboratoare mai îndepărtate de locul unde sunt produşi, astfel încât să obţină rezultate mult mai precise.


Navstar 2F (parte din GPS). GPS-ul folosește ceasuri atomice

În mecanica cuantică un sistem poate exista într-o suprapunere de stări; acest aspect al mecanicii cuantice are implicaţii asupra ceasurilor atomice, cele care măsoară cu precizie extremă timpul. Combinând teoria relativităţii a lui Einstein cu efectele cuantice se obţine un nou efect: dilatarea cuantică a timpului.


Evoluţia Universului

De ce există un univers compus din materie? Enigma aceasta nu are încă un răspuns şi s-ar putea să ne poarte spre o nouă fizică, o fizică dincolo de modelul standard. Un nou rezultat obţinut de proiectul de cercetare LHCb la CERN, care studiază mezonii B, arată că, într-adevăr, avem nevoie de o fizică nouă.

Cel mai probabil ce vedeți mai sus este o serie de patru pătrate formate din linii orizontale și perpendiculare negre. Așa ar fi normal. Dacă o să priviți imaginea de pe pagina următoare pentru 3 minute și vă întoarceți apoi la imaginea de mai sus o să observați un lucru misterios: dungile orizontale vor fi însoțite de o „aură” verde, iar cele verticale de una magenta.


Raportul dintre Calea Lactee şi sfera tuturor atomilor din univers, puşi împreună

Imediat după Big Bang, universul nostru era un loc fierbinte şi dens, care a intrat rapid într-o stare de expansiune. Pe măsură ce s-a mai răcit, protonii şi neutronii au format elemente uşoare, ca: hidrogenul, heliul şi litiul. Ulterior, sub puterea gravitaţiei, materia s-a aglutinat, iar elemente mai grele au luat naştere în cadrul unor diverse procese cosmice.

Să ne imaginăm că am putea aduna toţi atomii de materie obişnuită din univers şi i-am pune unul lângă altul. Ce volum ar ocupa în raport cu volumul universului observabil?

Dar materia astfel aglomerată ar suferi un colaps gravitaţional. Cât de mare ar fi gaura neagră care s-ar forma din materia din întregul univers, raportată la universul observabil?

 


Halou materie întunecată (reprezentare grafică). credit: wikipedia.org

Materia întunecată ar putea interacţiona cu materia obișnuită; în acest caz este imposibil de identificat în cadrul acceleratoarelor de particule. Un grup de cercetători a propus folosirea a miliarde de micropendule mecanice – o reţea care vibrează la trecerea unei particule de materie întunecată.

 

Avem tendinţa să credem că ceilalţi sunt ca noi. Dar comportamentul nostru este definit de motivaţii intrinseci, care de multe ori sunt diferite. Oamenii sunt definiţi din punct de vedere motivaţional prin 16 dorinţe fundamentale, care se traduc în experienţe subiective ce iau forma unor obiective ori nevoi. De exemplu motivaţia fundamentală numită „acceptare” are obiectivul de a evita eşecul şi critica/respingere, pentru că este intrinsec valorizată acceptarea. Nu toţi avem o componentă puternică a acestei motivaţii, iar tăria acestei motivaţii ne face diferiţi în comportamentul social. Dorinţele fundamentale au o puternică componentă genetică şi sunt prezente pe tot parcursul vieţii cu modificări minore.

1. Un sat norvegian montan a instalat oglinzi enorme pe vârfurile munților pentru a reflecta lumina Soarelui către piața centrală. În felul acesta iernile au devenit mai... luminoase. (link ‹eng›)

O pânză de păianjen din filamente de materie care înconjoară o enormă gaură neagră la o distanţă de circa 13 miliarde ani-lumină de noi conţine (cel puţin) şase galaxii. Studiul acestei structuri ne poate ajuta să înţelegem originea găurilor negre de mari dimensiuni, dar şi cea a metastructurilor cosmice.


Magnetar (reprezentare artistică). Credit: ESO/L. Calçada

Materia întunecată este un mare mister al fizicii moderne și se bănuieşte că ar fi compusă din particule încă nedescoperite. Printre particulele-candidat responsabile pentru materia întunecată se numără şi axionul, o particulă cu masa extrem de mică care ar putea genera semnale în câmpul magnetic extrem de intens al unui magnetar.


Albert Einstein

1. Curierul cu cel mai mare bacșiș. În 1922 Einstein a făcut un tur în Japonia. Un curier, care i-a adus un pachet la hotel, nu a vrut să primească bacșiș de la celebrul fizician. Einstein a scris repede pe un bilețel, în germană: „A viață modestă și liniștită aduce mai multă bucurie decât urmărirea succesului, fiind mereu neliniștit”, pe care i l-a dat curierului. Bilețelul s-a vândut la licitație în 2017 în Israel cu 1,56 milioane dolari. (link ‹eng›)

 


Donează prin PayPal (€)


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro