Teoria evolutieiPartea a 7-a a seriei video care poartă semnătura lui Peter Hadfield, episod intitulat "Teoria evoluţiei pe înţelesul tuturor", prezintă câteva din dovezile care fac din teoria evoluţiei o teorie acceptată în rândul biologilor de pretutindeni. Vizionare plăcută!

Comentarii -

Charles Darwin la 31 de aniPartea a şasea a seriei "De la Big Bang până în zilele noastre" prezintă pe înţelesul tuturor o scurtă istorie a teoriei evoluţiei, cât şi mecanismele selecţiei naturale, făcând apel la o creatură imaginară botezată de autor, fostul reporter New Scientist Peter Hadfield, ipoteticus.

Comentarii -

Ciclul carbonului 14 in naturaÎn partea a 5-a a seriei "De la Big Bang până în zilele noastre" sunt prezentate pe înţelesul tuturor metodele de datare cu ajutorul cărora au fost calculate vârsta Pământului şi a Universului. Recomandat în special celor care cred că lumea are doar 6000 de ani!

Comentarii -

Placi tectonice ciocnindu-seCare sunt modalităţile prin care desluşim cum arăta Terra în trecutul foarte îndepărtat? Iată întrebarea la care Peter Hadfield oferă răspuns în cel de-al patrulea episod al seriei "De la Big Bang până în zilele noastre", prezentând evoluţia ideilor din geologie.

Comentarii -

compusi organiciPartea a treia a seriei "De la Big Bang până în zilele noastre" se opreşte asupra ipotezelor pe care ştiinţa le oferă cu privire la originea vieţii pe Terra, sub forma unui dialog la distanţă între ştiinţă şi creaţionism şi invalidând unele argumente aduse împotriva teoriilor prezentate.

Comentarii -

Radiatia cosmica de fondPartea a doua a seriei "De la Big Bang până în zilele noastre" a fostului reporter de la New Scientist Peter Hadfield. Aflaţi cum au luat naştere Universul, sistemul nostru solar şi planeta Pământ, ca urmare a unor procese naturale descifrate de oamenii de ştiinţă.

Comentarii -

Istoria UniversuluiÎncepem astăzi prezentarea unei serii de materiale video de popularizare a celor mai importante descoperiri  din diverse zone ale ştiinţei. Realizatorul filmelor este jurnalistul Peter Hadfield, fost reporter la New Scientist.

Comentarii -

Pasarea DodoÎn partea a doua a articolului vorbim despre speciile dispărute de-a lungul ultimelor sute de ani. În 90% dintre cazuri, doi factori decisivi - ambii implicând omul - au contribuit major la dispariţia acestor animale: vânarea excesivă şi distrugerea habitatelor naturale.

Comentarii -

T-Rex

Ştiaţi că dintre speciile care au existat vreodată pe Pământ cel puţin  99% sunt dispărute? Citiţi în cele ce urmează despre trilobiţi, miriapodele gigantice, Tyrannosaurus Rex, megalodon, ursul de cavernă, smilodonul, leneşul uriaş, cerbul gigant şi mamutul lânos.

Comentarii -

TerraMunţi înalţi şi câmpii întinse, râuri învolburate şi văi adânci, mări şi oceane fără sfârşit – iată doar câteva imagini care definesc astăzi forma planetei noastre. Însă acest peisaj era foarte diferit acum 4,5 miliarde de ani, când planeta noastră a luat naştere.

Comentarii -

Turnul DiavoluluiŞtiaţi că muntele Rushmore, unde sunt sculptate în granit statuile a 4 preşedinţi  americani, ori Turnul Diavolului (foto stânga) s-au format în interiorul planetei? Dar că pe Terra există 3 tipuri majore de roci? Detalii, în acest articol (video inclus)...

Comentarii -

efect de seraCare este compoziţia atmosferei terestre? Ce procent din aceasta îl reprezintă dioxidul de carbon? Care este contribuţia dioxidului de carbon la efectul de seră? Dar cât din acest dioxid de carbon se datorează activităţilor umane?  Iată doar câteva din întrebările ale căror răspunsuri le veţi afla citind acest articol (video inclus)...

Comentarii -

Topirea calota polara arctica Puţine sunt teoriile care se bucură de o aşa credibilitate precum cea care explică motivele şi evoluţia încălzirii globale. Ştim sigur că încălzirea globală există, ne afectează, iar principala cauză este reprezentată de emisiile de dioxid de carbon produse de ţări ca Statele Unite, Rusia ori China. Iată şi o altă versiune a poveştii...

Comentarii -

geodezicaDacă vă urcaţi în Amsterdam în avionul de New York, o să constataţi o ciudăţenie pe ecranele ce vă indică ruta: avionul pare că urmează să facă un ocol până în sudul Groenlandei, în loc să meargă de-a dreptul către  oraşul american. Care să fie motivul? Să fie aceasta cea mai scurtă distanţă? Citiţi acest articol pentru lămuriri.

Comentarii -

SeismografDe mulţi ani suntem ameninţaţi de diverşi profeţi de serviciu că în data x va fi un cutremur devastator în România. Pe 25 aprilie 2009 un curent de magnitudine mică a survenit în zona seismică Vrancea, provocând o discuţie aprinsă în mass-media. Cum funcţionează însă un cutremur? Poate fi acesta anticipat? Citiţi în continuare...

Comentarii -

Pamantul in jurul SoareluiZiua terestră pare un concept extrem de simplu. Ştim cu toţi că o zi, care durează 24 de ore, corespunde unei rotaţii complete a Pământului în jurul axei sale. Aşa să fie? Acest articol îşi propune să examineze în detaliu această noţiune, a zilei terestre, dezvăluind pe parcurs şi câteva surprize despre acest subiect aparent banal.

Comentarii -

Nu, oceanul nu este albastru pentru că reflectă albastru cerului. Dar o legătură cu cerul există. Acelaşi motiv pentru care cerul este albastru este valabil şi în cazul oceanului: modul în care razele Soarelui sunt reflectate de apa oceanului.

 

Albastrul cerului şi al oceanului

 

 

Oceanul apare albastru din cauza "preferinţei" apei de a absorbi undele electromagnetice aferente culorilor roşu, portocaliu şi galben într-o mai mare măsură decât absoarbe lumina cu lungime de undă mai mică, adică albastrul. Această "preferinţă" funcţionează, fireşte, doar în cazul în care apa este fără impurităţi. Într-o zonă cu alge, de pildă, lumina reflectată de aceste plante va fi dominantă, iar apa va părea verde, nu albastră.

 

Comentarii -

Câmpul magneticAşa cum se poate observa privind acul unei busole, câmpul magnetic al Pământului  este aliniat pe direcţia nord-sud. Câmpul magnetic poate fi înţeles ca "emanând" din polul sud, traversând suprafaţa planetei aproape paralel cu suprafaţa terestră, pentru a se arcui deasupra polului nord.

Comentarii -

Mulţi cred că anotimpurile sunt cauzate de faptul că Pământul se depărtează de Soare în timpul anului. Adevărul este că, în fapt, anotimpurile au ca motiv faptul că Pământul este înclinat faţă de planul creat de mişcarea sa de rotaţie în jurul Soarelui.

 

Rotaţia Pământului în jurul Soarelui

 

 

Unghiul format de axa nord-sud a Pământului cu perpendiculara pe planul mişcării de revoluţie a Pământului este de 23.5 grade (vezi imaginea de mai sus). Prin urmare, pentru că Pământul nu-şi modifică acest unghi în călătoria lui în sistemul solar, pentru o jumătate de an Polul Nord şi emisfera nordică sunt mai apropiate de Soare decât Polul Sud şi emisfera sudică; în cealaltă jumătate de an, vine rândul Polului Sud şi al emisferei sudice să se situeze mai aproape de Soare.

 

 

 

 

Luând în calcul diferenţa totuşi mică dintre distanţa Polul Sud-Soare şi distanţa Polul Nord-Soare, trebuie spus că există şi un alt motiv pentru care survin diferenţele de temperatură atât de mari între iarnă şi vară: este vorba de faptul că pe timpul verii (deci pentru emisfera mai apropiată de Soare) razele Soarelui cad mult mai direct pe emisferă mai apropiată decât o fac pentru zona în care este iarnă.

Tot o consecinţă a faptului că axa nord-sud formează unghiul de 23,5 grade este şi faptul că durata în care Soarele încălzeşte Pământul în intervalul zilnic de 24 de ore este mai mare în emisfera mai apropiată de Soare. Şi acest aspect are importanţa în stabilirea diferenţei de temperatură dintre vară şi iarnă.

Pe de altă parte, faptul că Pământul este înclinat cu 23,5 grade faţă de planul mişcării sale de rotaţie răspunde şi la întrebarea de ce ziua este mai lungă decât noaptea pe timpul verii decât pe timpul iernii. Pentru că Ecuatorul se găseşte la aceeaşi distanţă faţă de Soare tot timpul anului, atât temperatura medie, cât şi durata zilei în raport cu noaptea sunt constante pe toată durata anului.

 

Noaptea şi ziua polare

O altă consecinţă a înclinării axei Pământului este aceea că la Polul Nord Soarele răsare la 21 martie şi apune la 21 septembrie, aşa că ziua durează jumătate de an, iar noaptea la fel. Bineînţeles, acelaşi lucru se întâmplă şi la Polul Sud, doar datele se schimbă. Pentru oameni este o mare problemă adaptarea la lumina solară continuă timp de şase luni; unii dintre cei locuiesc în zonele polare suferă de insomnie. Pe de altă parte, fauna şi flora polare sunt adaptate pentru acest ciclu zi-noapte.

 

 


Mişcarea de revoluţie este mişcarea de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui. O rotaţie completă a Pământului în jurul Soarelui durează aproximativ 365 de zile.

Comentarii -

Probabil majoritatea părinţilor au fost întrebaţi de foarte curioasele lor odrasle despre motivul culorii albastre a cerului. Probabil că mulţi au căzut pe gânduri. Răspunsul la această întrebare stă în fenomenul denumit difuzie a luminii.

 

Atunci când lumina albă întâlneşte atomii de oxigen şi azot din atmosfera Pământului, componentele sale de frecvenţă înaltă, asociate culorii albastre, se ciocnesc cu electronii care orbitează în jurul nucleelor atomilor de azot şi oxigen. Acest lucru face ca lumina de frecvenţă înaltă din spectrul vizibil să fie împrăştiată în toate direcţiile. Este vorba de componentele luminii albe din zona culorilor violet, indigo şi albastru a spectrului vizibil. Acestea sunt culorile reflectate de atomii din componenţa atmosferei terestre şi, în consecinţă, aceste nuanţe dau şi culoarea cerului, aşa cum îl percepe ochiul uman.

 

 

 

 

 

O explicaţie un pic mai tehnică...

Lumina Soarelui este dispersată de moleculele de oxigen şi azot din atmosferă, care sunt mult mai mici decât lungimea de undă a luminii. Cu cât lungimea de undă este mai mică (cu cât este mai mare frecvenţa), cu atât electronii devin mai agitaţi. Pentru că lumina roşie are o lungime de undă mai mare decât cea albastră, electronii sunt mai excitaţi de lumina albastră.

 

 

 

Pe de altă parte, dispersia luminii este cu atât mai importantă, cu cat este mai mică lungimea de undă a luminii incidente. În fapt, lumina albastră este de aproximativ 5 ori mai mult dispersată decât cea roşie.

 

Zona vizibilă a spectrului electromagnetic

Lungimea de undă

Proporţia dispersiei luminii având ca reper frecvenţa de 700 nm a luminii roşii

Color

(nanometrii)

Red

630 - 760

700nm 1.00

Orange

590 - 630

610nm 1.73

Yellow

560 - 590

575nm 2.20

Green

490 - 560

525nm 3.16

Blue

450 - 490

470nm 4.92

Violet

380 - 450

415nm 8.09

 

Privind la tabelul de mai sus se poate observa un lucru: lumina violetă este cea cu frecvenţa cea mai mare. Prin urmare se naşte întrebare firească: de ce nu este cerul violet? Răspunsul ţine de biologie: pur şi simplu noi oamenii suntem mai sensibili la culoarea albastră decât la violet şi deşi, teoretic, cerul ar trebui să fie violet, pentru că suntem "construiți" să receptăm mult mai bine albastrul, frecvenţele corespondente culorii albastre sunt decisive în stabilirea culorii cerului.

 

Comentarii -

Efectul de seraEfectul de seră reprezintă un proces natural prin care atmosfera terestră reţine o parte a energiei trimisă de Soare spre Terra, încălzind Pământul suficient pentru a crea un mediu propice vieţii. Citiţi în continuare despre mecanismele care nasc şi întreţin acest fenomen.

Comentarii -

La ce ne foloseşte faptul că există atmosferă? Ar fi posibilă viaţa fără aceasta? Cât oxigen este în aerul pe care îl respirăm şi ce alte gaze sunt în compunerea acestuia? Ce este presiunea atmosferică şi cum se măsoară? Cât de gros este stratul de ozon de deasupra noastră?

Comentarii -