Vreme receEliberăm în atmosferă tot felul de substanţe. Negrul de fum – funinginea – încălzeşte în ansamblu, absorbind căldură, dar răceşte suprafaţa terestră, umbrind-o. Oxidul nitros şi clorofluorocarbonaţii încălzesc planeta, asemenea dioxidului de carbon.

Comentarii -

GheaţăCea mai mare variabilă o reprezintă omul. Dacă ar fi să micşorăm drastic emisiile mâine, nivelul de CO2 ar putea să nu depăşească 400 de părţi la milion. Dar pare improbabil, pentru că doar câteva ţări promit a micşora emisiile la scala necesară.

Comentarii -

PoluareDe la gheţarii în curs de topire şi primăverile timpurii la expansiunea zonei în care nu cresc copaci şi la modificarea ariilor de vieţuire ale animalelor sălbatice, există multe dovezi ce susţin ceea ce indică termometrele – Pământul se încălzeşte.

Comentarii -

Gheaţă pe apăSunt multe lucruri pe care nu le înţelegem despre climatul Pământului. Ceea ce nu este surprinzător, având în vedere complexitatea interacţiunii dintre procesele fizice, chimice şi biologice ce au loc atât pe planetă, cât şi în atmosferă.

Comentarii -

PetrolCombustibili fosili sunt hidrocarburi (substanţe alcătuite din hidrogen şi carbon) formate din rămăşiţele fosilizate ale plantelor şi animalelor, care, precum ne spune şi denumirea de "combustibili", degajă o mare cantitate de energie prin ardere.

Comentarii -

BiogeografiaBiogeografia, ştiinţa aflată la graniţa dintre geografia fizică şi biologie, studiază distribuţia geografică a organismelor vii. Biogeografia este ştiinţa care uneşte cele două domenii de studiu. Principalele ramuri ale biogeografiei sunt fitogeografia şi zoogeografia.

Comentarii -

EolieneÎn articolul anterior am vorbit despre încălzirea globală şi am menţionat că unul din factorii care produc încălzirea globală este reprezentat de eliberarea în atmosferă a unor gaze rezultate din arderea combustibililor fosili în centralele termice.

Comentarii -

Incalzirea globalaÎncălzirea globală este procesul de creştere a temperaturii atmosferei şi apelor, determinat de eliberarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră. Aceste gaze sunt eliberate în atmosferă ca urmare a activităţi omului, dar şi ca efect al activităţii vulcanice de pe Terra.

Comentarii -

AustraliaClimatul Australiei este pe atât de divers pe cât este de extrem. Terenul uscat şi ars poate fi rapid inundat de lacuri. În ultima vreme, totuşi, continentul s-a confruntat cu secete mai lungi şi mai severe şi incendii îngrijorătoare ale pădurilor.

Comentarii -

VânătorScăderea biodiversităţii este produsă de vânătoarea şi pescuitul excesive, distrugerea habitatelor, poluare etc. Unul dintre cele mai mari pericole de care este ameninţată biodiversitatea este distrugerea habitatelor. Mai multe, în continuare ...

Comentarii -

AgriculturaAgricultura este una dintre cele mai vechi ocupaţii omeneşti, apărută în Mesopotamia. Apariţia agriculturii a determinat formarea primelor aşezări omeneşti şi trecerea de la un mod de viaţă nomad la un mod de viaţă sedentar.

Comentarii -

Ce este un uraganÎn fiecare an, în jur de şase furtuni tropicale se transformă în uragane, izbind Insulele Caraibe şi estul Statelor Unite. Da, este o vijelie îngrozitoare, dar cum ajunge astfel şi cum şi când decid oamenii că e vremea ca o furtună să capete "statutul" de uragan?

Comentarii -

CutremurOriunde are loc un cutremur vei auzi peste tot în presă că a avut „(introdu număr) grade pe Scara Richter”. Dar, surpriză! La scara Richter s-a renunţat cu ani în urmă deoarece era inexactă. Astăzi se foloseşte scara moment magnitudine, pe scurt MMS.

Comentarii -

PoluareA fost o vreme când omul era o simplă componentă a mediului său de viaţă, nefiind capabil să-l influenţeze prea mult. Era deseori ameninţat de alte animale, iar viaţa lui era grea. Această vreme a trecut, omul devenind ultima verigă a lanţurilor trofice din toate mediile.

Comentarii -

Pământul în viitorFaţa Pământului se schimbă continuu. Plăcile tectonice plutesc pe un ocean de magmă, ciocnindu-se, producând cutremure sau depărtându-se. Fără aceste plăci tectonice nu ar exista viaţă, procesul recirculând în natură elemente vitale.

Comentarii -

TsunamiToate sistemele de avertizare pentru tsunami şi cutremur monitorizează acelaşi lucru: undele seismice. Datele seismice sunt rezultatul "luării pulsului" Pământului în mod direct. Când scoarţa terestră se mişcă, sistemele oferă populaţiei feedback imediat.

Comentarii -

Imagine realizata de NEPTUNE CanadaPartea proastă când vine vorba de explorarea adâncurilor este că apa e omniprezentă. Este întuneric, rece şi nu tocmai un mediu potrivit respiraţiei. Dar cu NEPTUNE Canada, întins pe 850 km pe fundul oceanului ca un şarpe antic, nimic de acolo nu va scăpa nestudiat.

Comentarii -

Stiintele planetareNational Research Council (NRC) - Consiliul Naţional de Cercetare din Statele Unite - a dat publicităţii în luna martie a anului 2008 o listă de 10 provocări majore ale secolului XXI în domeniul ştiinţelor planetare. Vă invităm să citiţi în continuare un rezumat al acestora.

Comentarii -

Rasad1Iranul a reuşit miercuri 15 iunie lansarea celui de-al doilea satelit din istoria sa. Lansarea a avut loc de la baza spaţială iraniană din apropierea oraşului Semnan în jurul orei 09:15 UTC. O rachetă de tip Safir a lansat micul satelit de 15.3 kg Rasad-1 (Observation-1).

Comentarii -

Satelitul SAC-D - reprezentare artisticaVineri, 10 iunie 2011, baza Vandenberg din California a găzduit o nouă lansare a unei rachete Delta 2 în configuraţia 7320-10C. Pasager la bord a fost al patrulea satelit din seria SAC, echipament care va realiza observaţii amănunţite asupra oceanelor terestre.

Comentarii -

NaturaHolocenul, cu al său climat moderat, remarcabil de potrivit pentru noi, oamenii, s-a încheiat. Am alterat climatul, geologia şi hidrologia Pământului atât de masiv, profund şi de durabil, încât geologii propun o desemnare formală a unei noi epoci geologice: antropocenul.

Comentarii -

Poster Dumitru Prunariu SpaceAlliancePe 14 mai 1981, la ora 18:16 UTC, cosmodromul din Baikonur găzduia a 40-a misiune a unei capsule spaţiale Soyuz, capsulă ce avea să fie lansată de o rachetă Soyuz-U. Aceasta era a 31-a misiune ce deservea modulul spaţial Solyut 6 şi al 78-lea zbor internaţional cu echipaj uman.

Comentarii -

Serghei Koroliov în cabina unui avion fără motorProbabil că pentru mulţi va fi surprinzător să afle că programul spaţial rusesc s-a bazat, în esenţă, pe un singur om, Serghei Koroliov, o figură puţin cunoscută până şi ruşilor până la data morţii acestuia, la 14 ianuarie 1966. Citiţi aici extraordinara sa poveste...

Comentarii -

Arheologia este o ştiinţă care în ultimele decenii s-a ales cu ceva popularizare din partea unor filme ca Indiana Jones, Tomb Raider sau The Mummy, deşi nu este chiar publicitatea de care are nevoie, fiind vorba de o întreprindere mult mai complexă decât simpla "obţinere" de artefacte. În principiu este un domeniu care combină diverse discipline precum geografia, istoria, geologia, chimia, biologia, arhitectura, lingvistica şi multe alte domenii. Se ocupă cu studiul evoluţiei omului de la începuturile acestuia şi până în prezent, dar şi cu studierea societăţilor şi civilizaţiilor din trecut. Fiind o ştiinţă vastă, are o metodologie mai aparte. În principiu, se studiază terenul pentru a se găsi orice indiciu ce ar putea duce la o descoperire.



Sit arheologic din Israel
Beit She'an. Sit arheologic din Israel
credit: Wikimedia Commons


În prezent se folosesc metode mult mai eficiente şi sofisticate din punct de vedere tehnologic, survolări aeriene fiind realizate prin camere ataşate unor avioane sau baloane cu aer cald ori chiar elicoptere. Un alt exemplu ar fi examinarea geofizică, metodă care se dovedeşte a fi de departe cea mai eficientă, cel puţin deocamdată. Următorul pas? Situl arheologic. Este stadiul în care sunt vizibile obiectele apărute pe "scannere", în acelaşi timp putând fi observată şi stratificarea solului. De aici încolo începe o muncă de detaliu pentru recuperarea de artefacte, ca apoi să urmeze o analiză aprofundată a acestora. Şi cu puţin noroc se va descoperi ceva de valoare, obiecte care în majoritatea cazurilor vor fi expuse pentru public la muzeele de arheologie.

 

Comentarii -

SeismografÎn contextul dezastrului de astăzi, 11.03.2011, din Japonia, provocat de un tsunami care a a avut drept cauză un cutremur în Oceanul Pacific, vă oferim un articol privind prognoza seismică. Vorbim despre ce sunt cutremurele şi dacă acestea pot fi prevăzute.

Comentarii -

De la Big Bang până în zilele noastre (11)

 

În ultima parte a seriei "Made easy" Peter Hadfield încearcă să localizeze un element comun al dovezilor ştiinţifice, şi anume consistenţa şi compatibilitatea acestora. Caracterul solid şi compatibilitatea mărturiilor transformă observaţiile în dovezi. Cu toţi ne folosim de aşa ceva, de pildă pentru a deduce ce s-a întâmplat în trecut.

Toate dovezile prezentate de-a lungul acestei serii, care a purtat asistenţa de la momentul naşterii Universului până la migraţia omului din estul Africii, sunt caracterizate, asemenea milioanelor de dovezi individuale care formează sutele de teorii din diversele domenii ale ştiinţei, de soliditate, compatibilitate reciprocă, de consecvenţă, atât în ceea ce priveşte perioada de timp la care fac referire, cât şi unele faţă de altele.


 

Ştiinţa nu deţine toate răspunsurile şi nici nu pretinde că răspunsurile sale sunt definitive. Autorul pune în balanţă anumite informaţii revelate de cărţile sfinte cu dovezile pe care ştiinţa le oferă în anumite domenii. Cosmologii admit că încă nu ştiu ce a cauzat Big Bang-ul. Numai că oamenii de ştiinţă au descifrat cu destul de mare succes ceea ce s-a petrecut în Univers după această explozie primordială. Există dovezi covârşitoare privitoare la faptul că animalele au evoluat de-a lungul a sute de milioane de ani. Oamenii de ştiinţă au forat în roci vechi de miliarde de ani. Nu au găsit dovezi cu privire la vreun potop global petrecut în urmă cu aproximativ 4000 de ani, la fel cum nu există dovezi care să susţină ideea că lumea ar fi fost creată în doar câteva zile. Universul are aproape 14 miliarde de ani şi putem observa galaxii atât de îndepărtate că lumina provenind de la ele are nevoie de miliarde de ani până să ajungă la noi. La fel putem deduce şi că zeităţile descrise de cărţile sfinte sunt mituri, modalităţi folosite în urmă cu mii de ani pentru a oferi explicaţii unor fenomene complet neînţelese pe atunci.

De ce rezistă aceste credinţe în continuare, în ciuda progresului fantastic al ştiinţei ? Explicaţia dată de Peter Hadfield face trimitere la faptul că aceste scrieri au fost crezute de aşa multă vreme, încât oamenilor le e foarte greu să renunţe la ele. Mitul ancestral este mai puternic decât raţiunea care are la bază sute de ani de progres ştiinţific şi tehnologic.

În finalul videoclipului autorul face referire şi la câteva dintre pericolele inerente unei lumi în care credinţele religioase exercită o atât de mare influenţă. Dincolo de primejdiile asociate intoleranţei religioase, Hadfield vorbeşte şi despre problemele de mediu, unele fără precedent, cu care se confruntă planeta la începutul secolului XXI. Părerea autorului, pe care nu o împărtăşim, este că ignoranţa umanităţii cu privire la acest gen de provocări, legate de protecţia mediului înconjurător, ar trebui pusă fie pe seama faptului că omenirea se bazează pe protecţia unei fiinţe superioare, binevoitoare, fie pe seama vreunei cărţi sfinte care ne spune că distrugerea mediului înconjurător e voinţa vreunei zeităţi invizibile, iar salvarea nu stă în remedierea stricăciunilor, ci în rugăciune. O astfel de abordare a problematicii protecţiei mediului sună destul de fantezist, cel puţin pentru o ţară ca România. Explicaţiile pentru lipsa de reacţie a oamenilor în faţa pericolelor reprezentate de modificările climatice sunt, în opinia noastră, cu totul altele.

În încheiere fostul ziarist al New Scientist vorbeşte şi despre planurile sale de viitor, materializate în timpul care a trecut de la realizarea acestui clip, dar dă şi câteva replici destul de incisive celor care au avut un anume tip de obiecţii la ideile prezentate în această serie. Vă lăsăm să descoperiţi singuri despre ce este vorba, urmărind ultimul episod al seriei "De la Big Bang până în zilele noastre":

 

 

 

Sfârşit

 

 

Videoclipurile sunt guvernate de principiile licenţei Creative Commons, putând fi copiate şi distribuite gratuit, cu condiţia menţionării autorului, în scopuri exclusiv necomerciale şi fără modificări. Canalul Youtube al lui Peter Hadfield poate fi accesat la această adresă. Varianta însoţită de subtitrarea în limba română este disponibilă pe canalul Youtube al utilizatorului FluxMagnetic.

Comentarii -

Design inteligent"Pot creaţionismul ştiinţific şi designul inteligent să fie considerate ştiinţă?", iată întrebarea la care încearcă să ofere un răspuns jurnalistul Peter Hadfield în acest nou episod al seriei "Made easy", episod intitulat "Creaţionismul ştiinţific pe înţelesul tuturor"...

Comentarii -

Metoda stiintificaÎn cel de-al zecelea episod al seriei "Made Easy", intitulat "Metoda ştiinţifică pe înţelesul tuturor", Peter Hadfield vorbeşte despre felul în care ştiinţa acumulează informaţii şi ajunge la teorii despre univers şi lumea în care trăim.

Comentarii -

Migratiile umaneÎn episodul anterior Peter Hadfield se oprea asupra originilor africane ale speciei umane. În continuare veţi putea afla prin ce metode genetice determină oamenii de ştiinţă rutele pe care homo sapiens a migrat din estul Africii, populând întreaga planetă.

Comentarii -

Evolutia omuluiContinuăm prezentarea seriei “Made easy”, realizată de jurnalistul britanic Peter Hadfield cu partea a 8-a, "Evoluţia omului pe înţelesul tuturor", dedicată evoluţiei speciei umane. Cum au ajuns hominizii la forma actuală? Explică evoluţia apariţia lui homo sapiens?

Comentarii -