Terra, gaura neagraTeoretic orice lucru ar putea deveni o gaură neagră dacă este comprimat suficient de mult. Ce ar putea transforma Pământul într-o gaură neagră, fie ea deloc impozantă? În continuare, mai multe despre acest fenomen şi despre raza Schwarzschild.

 

 


Karl Schwarzschild este unul dintre acei oameni care ne fac conştienţi de cât de puţin realizăm în vieţile noastre. A fost profesor de astrofizică respectat în Germania, într-un domeniu de cercetare foarte important în fizică. Când a izbucnit Primul Război Mondial, s-a înrolat în armată şi a fost trimis pe frontul rus. Nu a existat vreun front prea plăcut în Primul Război Mondial, iar cum, cu atât mai mult, Rusia era foarte puternică, toată lumea ar fi înţeles dacă savantul ar fi fost interesat doar de propria supravieţuire. În schimb, el şi-a procurat pe front câteva materiale de lectură care s-au întâmplat să fie chiar Teoria Relativităţii Generale a lui Einstein.

Karl Schwarzschild
Karl Schwarzschild

În această teorie Einstein afirmă că obiectele foarte mari distorsionează spaţiul şi timpul, iar noi percepem această distorsiune drept gravitaţie. Schwarzschild a analizat teoria şi s-a gândit că un obiect suficient de mare comprimat într-un spaţiu suficient de mic ar putea distorsiona spaţiul şi timpul într-un astfel de mod încât nimic, nici măcar lumina, nu ar mai putea evada de acolo. Cum nu avea altceva mai bun de făcut, Schwarzschild a decis să elaboreze acea relaţie dintre masa şi spaţiul în care era comprimat obiectul.


Ce este raza Schwarzschild?

El a venit cu ideea că raza limită R pentru ca un obiect de masă M să devină o gaură neagră poate fi calculată prin dublarea masei obiectului, apoi înmulţirea sa cu constanta gravitaţională universală G, urmat de împărţirea rezultatului la pătratul vitezei luminii, c2. Iată relaţia matematică despre care e vorba:

R= 2GM/c²

Aşadar, tehnic vorbind, orice lucru poate deveni o gaură neagră, atât timp cât este comprimat suficient de mult. În realitate sunt şi situaţii când obiecte cosmice foarte masive nu se transformă în găuri negre, aşa cum ar fi poate de aşteptat. Recent oamenii de ştiinţă au fost uimiţi să constate că o stea de 40 de ori mai masivă decât Soarele a eşuat în a produce o gaură neagră după colaps. Dar, dacă am avea la dispoziţie un dispozitiv capabil să comprime mase uriaşe, aproape orice ar putea fi transformat într-o gaură neagră dacă ar fi comprimat şi constrâns în interiorul propriei raze Schwarzschild. Ar trebui să fie o "îmbrăţişare" de proporţii cosmice: de exemplu, pentru a transforma Soarele într-o gaură neagră ar trebui să îi concentrezi întreaga masă în interiorul unei sfere cu raza de aproximativ trei km. Pământul ar trebui comprimat până la o rază de 8,7 mm. Poate că multora le pare deloc impresionant, dar mie îmi place să îmi imaginez acest mic Pământ - gaură neagră ca pe un mic asasin spaţial.

Din păcate, Schwarzschild s-a stins din viaţă din cauza unei infecţii la numai un an după elaborarea relaţiei care îi poartă numele. El nu a prins vremurile în care găurile negre au fost indirect detectate şi nici timpul când existenţa lor a fost acceptată pe scară largă în comunitatea ştiinţifică. Totuşi, a realizat foarte multe într-un timp foarte scurt.


Traducere de Andreea Dogaru după at-what-point-would-the-earth-become-a-black-hole.