Ursa MareContinuăm admirarea cerului, trecând prin alte constelaţii. În nord, căutăm o formă familiară - Carul Mare. Acesta face parte din Ursa Major. De la steaua Alpha (α) a acestei constelaţii trasăm imaginar o diagonală spre nord. Astfel zărim Steaua Polară.

 

 

 

 

Ursa Major

Aceasta este una dintre cele mai cunoscute constelaţii - o figură importantă pe cerul emisferei nordice. Şapte dintre stele formează silueta familiară a Carului Mare. Dar, per total, Ursa Major este mult mai mare, fiind cea de-a treia constelaţie ca mărime de pe cer.

Carul Mare este cea mai veche şi mai uşor de recunoscut figură de pe cer. În mitologia greacă, se identifică prin Calipso, una dintre iubitele lui Zeus şi reprezintă partea posterioară şi coada lungă a Ursei Mari. Aceasta este reprezentată de Andrasteia, o nimfă care l-a crescut pe pruncul Zeus.

Carul Mare este format din stelele Dubhe (α), Merak (β), Phad (γ), Delta (δ) Ursae Majoris, Alioth (ε), Mizar (ζ) şi Alkaid (η). Cu excepţia lui Dubhe şi Alioth, aceste stele călătoresc prin spaţiu în aceaşi direcţie şi formează un roi în mişcare. Mizar (ζ) este un sistem cvadruplu de stele cu magnitudinea 2,27.

 

Ursa Major


În sudul Ursei Mari, se află o stea dublă mai greu de observat - Xi (ξ) Ursae Majoris. Aceasta este o pereche de stele cu magnitudine de 4 şi 5, cu o perioadă de 60 de ani şi o mişcare rapidă pentru standardele stelelor binare vizuale.

La nord de Ursa Major se găseşte una dintre galaxiile cel mai uşor de identificat cu binoclul - M81 sau Galaxia lui Bode. Este o galaxie spirală, aflată în unghi faţă de Pământ şi poate fi văzută în nopţile întunecate şi senine ca o pată de lumină, uşor alungită. La o distanţă egală cu diametrul Lunii faţă de Galaxia lui Bode se poate observa, cu ajutorul unui telescop, forma şi mai turtită a palidei galaxii Trabucul sau M82. Se crede că această galaxie trece printr-un proces de formare a stelelor în urma unei întâlniri cu M81.

O altă galaxie spirală importantă din această constelaţie este Pinwheel sau M101. Deşi este mai mare decât galaxia lui Bode, este difuză şi deci mai greu de văzut. Dar, mai greu de descoperit şi de identificat este totuşi nebuloasa planetară Bufniţa sau M97, localizată sub corpul carului. Este nevoie de un telescop cu apertură de 75 mm pentru a distinge discul ei gri-verzui, de trei ori mai mare decât Jupiter. Un telescop cu o apertură mai mare arată două pete întunecate - ca ochii unei bufniţe.

 


Ursa Minor

Steaua Polară (Steaua Nordului, Polaris) face parte din constelaţia Ursa Minor.

În mitologia greacă, Zeus a fost ascuns la naştere de mânia tatălui său, Cronos, şi dus într-o peşteră pe insula Creta, unde a fost îngrijit de două nimfe, Adrasteia şi Ida. Drept mulţumire, Zeus le-a aşezat mai târziu pe cer, sub forma constelaţiilor Ursa Major şi Ursa Minor.

Ursa Minor include polul nord ceresc şi cea mai apropiată stea vizibilă cu ochiul liber, Polaris sau Alpha (α) Ursae Minoris, care este la mai puţin de un grad de polul nord ceresc. Distanţa dintre ele scade din cauza fenomenului de precesie (Pământul îşi schimbă direcţia axei sale de rotaţie, de-a lungul unui ciclu de 25 800 de ani datorită gravitaţiei Soarelui şi Lunii). Apropierea maximă a fost în 2010, fiind separate doar de aproximativ 0,5 grade.


Ursa Minor


Steaua principală a Ursei Minor compune o formă cunoscută drept Carul Mic, o rămăşiţă a marelui şi mult mai strălucitorului Car Mare din Ursa Major.

Polaris, Steaua Polară, este o supergigantă alb-crem şi cefeidă variabilă. Strălucirea ei se schimbă de la foarte palidă, la vizibilă cu ochiul liber. Cu un telescop, o stea de magnitudine 8 poate fi văzută în apropiere.

Cele două stele strălucitoare din Carul Mic, Gamma (γ) şi Eta (η) Ursae Minoris sunt cunoscute popular drept "Paznicii Polului". Acestea sunt stele duble mari.

 

 

Bibliografie:
www.stargazing.net/david/constel
www.wikipedia.ro
Universul de la Dorling Kindersley