SupernovaV-aţi întrebat vreodată ce s-ar întâmpla dacă una dintre stelele cele mai apropiate de sistemul nostru solar s-ar transforma în supernovă? În acest articol vom explora împreună în cadrul unui experiment imaginar implicaţiile unui asemenea eveniment cosmic.

Comentarii -

SeismografÎn contextul dezastrului de astăzi, 11.03.2011, din Japonia, provocat de un tsunami care a a avut drept cauză un cutremur în Oceanul Pacific, vă oferim un articol privind prognoza seismică. Vorbim despre ce sunt cutremurele şi dacă acestea pot fi prevăzute.

Comentarii -

Energie si materie intunecateOamenii de ştiinţă cunosc multe despre cei 4% din Univers care sunt constituiţi din materie obişnuită, vizibilă, precum cea care formează oamenii şi planetele, Pământul şi Soarele. Însă restul, 96% din Univers, rămâne un mister. Detalii, în cele ce urmează...

Comentarii -

Exoplanete. Sistem solarCum arată miliardele de stele şi planete care se află dincolo de sistemul nostru solar? Oare se comportă într-un mod asemănător cu planeta şi Soarele nostru sau noi suntem o ciudăţenie a naturii? Citiţi articolul care urmează pentru a afla detalii...

Comentarii -

Sistemul Solar

Planeta Pământ este o parte a Sistemului Solar, în centrul acestuia aflându-se Soarele, ce ocupă 99,86% din întreaga masă a acestui sistem, cu planetele Jupiter şi Saturn înglobând 90% din masa materiei rămase.

Planeta pe care trăim este a 3-a de la Soare şi face parte din cele 4 planete solide. Prima, cea mai apropiată de Soare, este Mercur, iar cea de-a doua este Venus, ultima din cele 4 planete solide fiind Marte. Cele 4 planete gazoase ce fac parte din sistemul nostru solar sunt: Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Micuţa Pluto, recent scoasă din categoria planetelor şi încadrată în categoria planetelor pitice (plutoizi) este în general cea mai depărtată de Soare (în general, deoarece câteodată orbita sa se apropie de Soare mai mult decât Neptun).

Pământul are un singur satelit natural, Luna, iar singura planetă solidă care mai are sateliţi naturali este Marte, cu Phobos şi Deimos. În schimb, giganţii gazoşi nu au doar un singur satelit sau doi, ci au o întreagă familie, în timp ce Pluto are doar unul.

Alţi membrii ai Sistemului Solar sunt asteroizii stâncoşi ce se încadrează în principal între orbitele lui Marte şi Jupiter. Chiar dacă există un număr mare de asteroizi, aceştia nu formează decât 4% din masa Lunii. Centura lui Kuiper este o zonă formată din asteroizi îngheţaţi şi este situată dincolo de orbita lui Neptun. Trebuie menţionat şi Norul lui Oort, format din miliarde de nuclee de comete ce înconjoară Sistemul Solar.

Comentarii -

De la Big Bang până în zilele noastre (11)

 

În ultima parte a seriei "Made easy" Peter Hadfield încearcă să localizeze un element comun al dovezilor ştiinţifice, şi anume consistenţa şi compatibilitatea acestora. Caracterul solid şi compatibilitatea mărturiilor transformă observaţiile în dovezi. Cu toţi ne folosim de aşa ceva, de pildă pentru a deduce ce s-a întâmplat în trecut.

Toate dovezile prezentate de-a lungul acestei serii, care a purtat asistenţa de la momentul naşterii Universului până la migraţia omului din estul Africii, sunt caracterizate, asemenea milioanelor de dovezi individuale care formează sutele de teorii din diversele domenii ale ştiinţei, de soliditate, compatibilitate reciprocă, de consecvenţă, atât în ceea ce priveşte perioada de timp la care fac referire, cât şi unele faţă de altele.


 

Ştiinţa nu deţine toate răspunsurile şi nici nu pretinde că răspunsurile sale sunt definitive. Autorul pune în balanţă anumite informaţii revelate de cărţile sfinte cu dovezile pe care ştiinţa le oferă în anumite domenii. Cosmologii admit că încă nu ştiu ce a cauzat Big Bang-ul. Numai că oamenii de ştiinţă au descifrat cu destul de mare succes ceea ce s-a petrecut în Univers după această explozie primordială. Există dovezi covârşitoare privitoare la faptul că animalele au evoluat de-a lungul a sute de milioane de ani. Oamenii de ştiinţă au forat în roci vechi de miliarde de ani. Nu au găsit dovezi cu privire la vreun potop global petrecut în urmă cu aproximativ 4000 de ani, la fel cum nu există dovezi care să susţină ideea că lumea ar fi fost creată în doar câteva zile. Universul are aproape 14 miliarde de ani şi putem observa galaxii atât de îndepărtate că lumina provenind de la ele are nevoie de miliarde de ani până să ajungă la noi. La fel putem deduce şi că zeităţile descrise de cărţile sfinte sunt mituri, modalităţi folosite în urmă cu mii de ani pentru a oferi explicaţii unor fenomene complet neînţelese pe atunci.

De ce rezistă aceste credinţe în continuare, în ciuda progresului fantastic al ştiinţei ? Explicaţia dată de Peter Hadfield face trimitere la faptul că aceste scrieri au fost crezute de aşa multă vreme, încât oamenilor le e foarte greu să renunţe la ele. Mitul ancestral este mai puternic decât raţiunea care are la bază sute de ani de progres ştiinţific şi tehnologic.

În finalul videoclipului autorul face referire şi la câteva dintre pericolele inerente unei lumi în care credinţele religioase exercită o atât de mare influenţă. Dincolo de primejdiile asociate intoleranţei religioase, Hadfield vorbeşte şi despre problemele de mediu, unele fără precedent, cu care se confruntă planeta la începutul secolului XXI. Părerea autorului, pe care nu o împărtăşim, este că ignoranţa umanităţii cu privire la acest gen de provocări, legate de protecţia mediului înconjurător, ar trebui pusă fie pe seama faptului că omenirea se bazează pe protecţia unei fiinţe superioare, binevoitoare, fie pe seama vreunei cărţi sfinte care ne spune că distrugerea mediului înconjurător e voinţa vreunei zeităţi invizibile, iar salvarea nu stă în remedierea stricăciunilor, ci în rugăciune. O astfel de abordare a problematicii protecţiei mediului sună destul de fantezist, cel puţin pentru o ţară ca România. Explicaţiile pentru lipsa de reacţie a oamenilor în faţa pericolelor reprezentate de modificările climatice sunt, în opinia noastră, cu totul altele.

În încheiere fostul ziarist al New Scientist vorbeşte şi despre planurile sale de viitor, materializate în timpul care a trecut de la realizarea acestui clip, dar dă şi câteva replici destul de incisive celor care au avut un anume tip de obiecţii la ideile prezentate în această serie. Vă lăsăm să descoperiţi singuri despre ce este vorba, urmărind ultimul episod al seriei "De la Big Bang până în zilele noastre":

 

 

 

Sfârşit

 

 

Videoclipurile sunt guvernate de principiile licenţei Creative Commons, putând fi copiate şi distribuite gratuit, cu condiţia menţionării autorului, în scopuri exclusiv necomerciale şi fără modificări. Canalul Youtube al lui Peter Hadfield poate fi accesat la această adresă. Varianta însoţită de subtitrarea în limba română este disponibilă pe canalul Youtube al utilizatorului FluxMagnetic.

Comentarii -

Design inteligent"Pot creaţionismul ştiinţific şi designul inteligent să fie considerate ştiinţă?", iată întrebarea la care încearcă să ofere un răspuns jurnalistul Peter Hadfield în acest nou episod al seriei "Made easy", episod intitulat "Creaţionismul ştiinţific pe înţelesul tuturor"...

Comentarii -

Metoda stiintificaÎn cel de-al zecelea episod al seriei "Made Easy", intitulat "Metoda ştiinţifică pe înţelesul tuturor", Peter Hadfield vorbeşte despre felul în care ştiinţa acumulează informaţii şi ajunge la teorii despre univers şi lumea în care trăim.

Comentarii -

Migratiile umaneÎn episodul anterior Peter Hadfield se oprea asupra originilor africane ale speciei umane. În continuare veţi putea afla prin ce metode genetice determină oamenii de ştiinţă rutele pe care homo sapiens a migrat din estul Africii, populând întreaga planetă.

Comentarii -

Evolutia omuluiContinuăm prezentarea seriei “Made easy”, realizată de jurnalistul britanic Peter Hadfield cu partea a 8-a, "Evoluţia omului pe înţelesul tuturor", dedicată evoluţiei speciei umane. Cum au ajuns hominizii la forma actuală? Explică evoluţia apariţia lui homo sapiens?

Comentarii -

Teoria evolutieiPartea a 7-a a seriei video care poartă semnătura lui Peter Hadfield, episod intitulat "Teoria evoluţiei pe înţelesul tuturor", prezintă câteva din dovezile care fac din teoria evoluţiei o teorie acceptată în rândul biologilor de pretutindeni. Vizionare plăcută!

Comentarii -

Cat de mare este Universul ?În cadrul părţii a 3-a, ultima realizată până acum, a seriei "Bine aţi venit în Univers!", autorul vă invită la o călătorie fantastică alături de o rază de lumină, din fotosfera Soarelui şi până la limita universului cunoscut. Veţi avea ocazia să vedeţi cât de mare este cosmosul (video inclus).

Comentarii -

telescop spatialEpisodul 2 al serialului "Bine aţi venit în Univers!", intitulat "Dincolo de cerul nopţii", face o trecere în revistă a descoperirilor din astronomie începând din vremea vechilor greci, continuând cu Ptolemeu, Copernic, Kepler şi ajungând la marele Galileo Galilei (video inclus).

Comentarii -

Universul indepartat vazut cu telescopul HubbleÎn prima parte a seriei "Bine aţi venit în Univers!" autorul prezintă, în cadrul unei scurte introduceri, motivele care l-au determinat să realizeze aceste clipuri de popularizare a astronomiei. Unul dintre ele a fost reprezentat de aniversarea a 400 de ani de la primele observaţii pe care Galileo Galilei le-a făcut cu ajutorul telescopului construit chiar de el, aniversare marcată la nivel planetar prin declararea anului 2009 ca An Internaţional al Astronomiei.

Comentarii -

Charles Darwin la 31 de aniPartea a şasea a seriei "De la Big Bang până în zilele noastre" prezintă pe înţelesul tuturor o scurtă istorie a teoriei evoluţiei, cât şi mecanismele selecţiei naturale, făcând apel la o creatură imaginară botezată de autor, fostul reporter New Scientist Peter Hadfield, ipoteticus.

Comentarii -

Ciclul carbonului 14 in naturaÎn partea a 5-a a seriei "De la Big Bang până în zilele noastre" sunt prezentate pe înţelesul tuturor metodele de datare cu ajutorul cărora au fost calculate vârsta Pământului şi a Universului. Recomandat în special celor care cred că lumea are doar 6000 de ani!

Comentarii -

Placi tectonice ciocnindu-seCare sunt modalităţile prin care desluşim cum arăta Terra în trecutul foarte îndepărtat? Iată întrebarea la care Peter Hadfield oferă răspuns în cel de-al patrulea episod al seriei "De la Big Bang până în zilele noastre", prezentând evoluţia ideilor din geologie.

Comentarii -

Gliese 581gCursa pentru localizarea unei planete din afara sistemului nostru solar capabile să găzduiască forme de viaţă a fost intens mediatizată în ultimii ani. Totuşi, vestea cea mare parcă a venit mai devreme decât ne-am fi aşteptat. Citiţi în continuare istoria descoperirii noului Pământ.

Comentarii -

compusi organiciPartea a treia a seriei "De la Big Bang până în zilele noastre" se opreşte asupra ipotezelor pe care ştiinţa le oferă cu privire la originea vieţii pe Terra, sub forma unui dialog la distanţă între ştiinţă şi creaţionism şi invalidând unele argumente aduse împotriva teoriilor prezentate.

Comentarii -

Radiatia cosmica de fondPartea a doua a seriei "De la Big Bang până în zilele noastre" a fostului reporter de la New Scientist Peter Hadfield. Aflaţi cum au luat naştere Universul, sistemul nostru solar şi planeta Pământ, ca urmare a unor procese naturale descifrate de oamenii de ştiinţă.

Comentarii -

Calin PopoviciCălin Popovici s-a remarcat între oamenii de ştiinţă din generaţia sa, fiind caracterizat prin pasiunea pentru astronomie şi prin rezultatele cercetărilor sale. El este cel care a predat pentru prima dată astrofizica generală şi fizica solară la Universitatea din Bucureşti.

Comentarii -

Istoria UniversuluiÎncepem astăzi prezentarea unei serii de materiale video de popularizare a celor mai importante descoperiri  din diverse zone ale ştiinţei. Realizatorul filmelor este jurnalistul Peter Hadfield, fost reporter la New Scientist.

Comentarii -

Pasarea DodoÎn partea a doua a articolului vorbim despre speciile dispărute de-a lungul ultimelor sute de ani. În 90% dintre cazuri, doi factori decisivi - ambii implicând omul - au contribuit major la dispariţia acestor animale: vânarea excesivă şi distrugerea habitatelor naturale.

Comentarii -

T-Rex

Ştiaţi că dintre speciile care au existat vreodată pe Pământ cel puţin  99% sunt dispărute? Citiţi în cele ce urmează despre trilobiţi, miriapodele gigantice, Tyrannosaurus Rex, megalodon, ursul de cavernă, smilodonul, leneşul uriaş, cerbul gigant şi mamutul lânos.

Comentarii -

TerraMunţi înalţi şi câmpii întinse, râuri învolburate şi văi adânci, mări şi oceane fără sfârşit – iată doar câteva imagini care definesc astăzi forma planetei noastre. Însă acest peisaj era foarte diferit acum 4,5 miliarde de ani, când planeta noastră a luat naştere.

Comentarii -

Subcategorii

Spaţiul, acest infinit, această aglomerare de stele şi planete în continuă expansiune, a constituit atracţia oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Grecii şi chiar egiptenii l-au studiat şi observând că stelele sunt poziţionate într-un anumit fel, unele formând anumite figuri, le-au dat câte un nume fiecăreia. Aceste grupări sunt numite constelaţii. Ele se află la mii de milioane de kilometri de Terra şi deoarece distanţa lor nu se poate măsura în metri se foloseşte anul-lumină. Această unitate reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an de zile. Constelaţiile au fost studiate încă din antichitate, însă explozia de descoperiri s-a produs după inventarea telescopului de către sir Isaac Newton în 1670. În secolul al XX-lea spaţiul şi cercetarea lui a fost efectuată prin intermediul călătoriilor în spaţiu, dar şi prin cel al radiotelescoapelor şi cel al telescoapelor gigant amplasate pe crestele înalte ale munţilor (Telescopul Keck 1, Very Large Telescope, Very Large Array etc.). Totodată, spaţiul este cercetat cu ajutorul telescoapelor spaţiale (Hubble) sau al sondelor care au vizitat planetele sistemului solar, unele dintre ele depăşind chiar limitele acestuia (Voyager 1, 2).

 

Telescop spatial