Construcţie pe apăV-aţi muta pe un oraş pe apă, dacă ar exista unul şi aţi avea ocazia? Vă invităm să citiţi în continuare un interviu cu arhitectul naval George Petrie, care este implicat în dezvoltarea oraşelor viitorului, care vor constitui comunităţi independente maritime.

 

 

 

 

Ce este mai exact o rezidenţă maritimă permanentă?
Cine dintre noi nu s-a uitat la problemele sistemelor politice și nu şi-a dorit în sinea sa ca undeva să existe o insulă pustie care să-i ofere şansa de a ne începe viaţa din nou? Vestea proastă este că nu există insule pustii care nu aparţin deja unui stat, astfel încât singurul mod de a avea una este de a o construi voi înşivă. Asta este ceea ce comunitatea rezidenţei maritime permanente speră să faciliteze.

Noi nu pretindem că avem răspunsuri la modul în care acea insula va fi guvernată. Noi încercăm să înființăm un fel de laborator pe care alte persoane îl pot utiliza pentru a face aceste experimente, bazându-se pe cele mai bune seturi de reguli. E la fel ca în cazul comunelor din 1960: vom începe cu un grup de persoane cu viziuni similare și ne vom crea astfel propriul nostru paradis. Probabil că sună foarte retro, dar cred că aceasta este şi sursa farmecului pe care ideea o are.

 



Toţi văd orașele plutitoare într-o lumină utopică?
Nu. Din punctul de vedere libertarian, înseamnă libertatea faţă de impozite şi faţă de sistemul opresiv de reglementare, plus abilitatea de a pune în aplicare anumite proiecte care nu ar fi posibile pe uscat.

De ce nu punem în aplicare aceste idei pe un teritoriu neocupat?
Există o diferență între "a nu fi ocupat" și "a nu fi controlat". Zonele neocupate au aceleași legi, aceleași reguli ca și zonele locuite.

Oamenii doresc cu adevărat să trăiască pe ocean?
Oamenii deja apreciază acest mod de a trăi. Ei iau parte la croaziere, deoarece pur şi simplu le place să străbată oceanul. Sute de mii de oameni îşi petrec timpul pe nave cu pânze şi îşi cumpără proprietăți pe malul mării. Apa are un farmec anume.

Cinicii ar putea spune că veți ajunge să creaţi mai degrabă paradisuri fiscale offshore, decât comunităţi paradisiace care permit dezvoltarea oamenilor?
Mişcarea rezidenţei maritime permanente trebuie să fie precaută în a fi percepută ca simplă generatoare de paradisuri fiscale offshore sau chiar locuri pentru spălare de bani sau de depozite pentru comercianții de arme. Este foarte important ca noi să fim percepuţi ca întreprinzând activități care sunt în beneficiul umanității, nu de încălcători ai legii.

 

Oraş pe mare
Oraş pe mare (parte)
Imagine: András Győrfi/Seasteading Institute



Cum te-ai implicat în cauză?
Sunt prezent în domeniul arhitecturii navale de peste 25 de ani şi, recent, am hotărât să fac o pauză. De asemenea, la sfârșitul anului 2009, am participat la o conferință în Shanghai. Cele mai multe dintre prezentări au fost chestii plictisitoare de inginerie, dar unul dintre proiecte era intitulat "oraşe plutitoare pe mare". Din momentul în care s-a terminat prezentarea eu începusem să sar în sus și în jos pe scaunul meu şi să întreb cum aș putea să mă implic. Trei săptămâni mai târziu am primit un telefon de la Institutul pentru Rezidenţe Maritime invitându-mă să devin directorul responsabil pe partea de inginerie.

Institutul a realizat un studiu care a identificat posibile locuri pentru primele orașe de pe mare – pe coastele Braziliei, insulelor Galapagos și Africii de Vest. De ce au fost alese aceste locuri?
Mulți credeau că acest studiu va fi punctul de plecare pentru identificarea definitivă a locurilor pe care ar trebui să le luăm în seamă. Din punctul meu de vedere, acest studiu e doar o unealtă. Vei obține un răspuns diferit, în funcție de modul în care defineşti ceea ce este important pentru tine. Dacă vrei, poţi asemăna aceasta cu cazul în care te gândeşti care este cel mai bun loc pentru a construi un oraş: va fi un oraş industrial, un centru de cercetare sau unul pentru resurse naturale? Modul în care răspunzi acestor întrebări va schimba în mod semnificativ răspunsurile pe care le primeşti. Dacă modelul dvs. de afaceri se bazează pe acvacultura şi nu pe turismul medical sau mineritul la adâncime, vei obţine răspunsuri diferite.

Cum vor arăta primele oraşe plutitoare?
Având în vedere chestiunile de pragmatism economic, primul este, probabil, că va fi un fel de navă de pasageri modificată. După un anumit timp mă aştept la un progres spre ceva care să se asemene cu o platforma semi-submersibilă, pentru că ar oferi mai multă stabilitate și siguranţă de locuire în contextul unei vremi mai provocatoare.

Când ar putea fi ele construite?
Institutul pentru Rezidenţe Maritime poate fi în poziția de a începe un proiect de mici dimensiuni în următorul an sau peste doi ani, cel mai probabil undeva pe coasta de vest a Statelor Unite. În ceea ce privește rezidenţele maritime mai mari - pe care le numim "metropolirezidenţe", peste cel puțin 20 până la 30 de ani.

În primul rând vom avea un câteva rezidenţe maritime mai mici și cele care par să fie viabile se vor dezvolta pe o scară mai largă, în același fel în care, atunci când coloniștii au înființat cătune pe preerie, zonele cu terenuri fertile și ploi bune au atras o mulțime de oameni. După un timp a apărut un orăşel și apoi orăşelul s-a dezvoltat si a devenit oraș și apoi a fost dotat cu o linie ferată. Acesta este aşteptat să crească treptat.

Este aproape sigur că multe dintre primele rezidenţele maritime se vor “vesteji” şi muri sau se vor converti în cazinouri sau orice altceva, dar rezidenţele de succes vor crește. Acesta va fi un tip de selecție darwinistă. Cei care au modele bune de afaceri, regulile de bună purtare pe care să le urmeze, o bună guvernare și sisteme sociale și economice bune, acestea sunt capabile să reușească.

Cât de independente pot fi cu adevărat rezidenţele maritime?
Rezidenţele maritime iniţiale, mai mici, vor fi mai puternic dependente de proximitatea față de clienții potențiali și de depozitele de pe ţărm. Odată ce se atinge o masă critică de, să zicem, 20.000 sau 100.000 de oameni pe această insulă plutitoare, vei deveni mai autonom atât din punct de vedere economic, cât și politic. Nu mai ai nevoie de acea legătura ombilicală cu uscatul.

Cum a răspuns publicul la această idee?
Dacă ieşi în lume și le vorbeşti oamenilor obișnuiți despre tema libertariană, acestora nu le ia prea mult pentru a se plictisi. Dar atunci când le aduci în centrul atenţiei ideea de "hai să începem din nou pe o insulă pustie", nu am găsit încă pe cineva care să nu întrebe în câteva minute, "Cum ajung să fiu pe listă pentru a deveni rezident?" Această idee prezintă o atracţie magnifică.

Există ceva ce nu poate deveni realitate pe un oraş plutitor?
Grădini poţi avea, dar ferme cu vite probabil că nu. Evident, lucrurile care necesită sute sau mii de hectare de teren sunt mai eficiente dacă sunt realizate pe uscat.

Ce ne puteţi zice despre proiectul Blueseed, care propunea înfiinţarea unui tip de rezidenţă maritime permanentă în largul coastei Californiei, strâns legat de Silicon Valley?
Din informaţiile mele de la Institutul pentru Rezidenţe Maritime, sperăm că acest proiect va fi încununat de succes. Dar ceea ce ei se străduiesc să facă nu ar trebui să fie interpretat în acelaşi mod cu ce am imaginat noi a fi o rezidenţă maritimă. Blueseed este, în opinia mea, un loc de muncă plasat în largul marii şi nu o comunitate de durată.

Deci, v-aţi rezervat deja camera în cadrul primei rezidenţe maritime permanente?
Sunt interesat de această idee, dar nu știu dacă şi datele demografice sunt în favoarea mea. Sunt într-un punct în viața mea în care nu aș vrea să renunț la unele dintre tipurile de confort cu care am devenit obişnuit. În perioada în care rezidenţele maritime vor ajunge la acest nivel de sofisticare, probabil, nu voi mai fi un candidat pentru acest stil de viață.

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului brave-new-sea-worlds-to-redefine-society, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Alexandru Hutupanu