Secvenţierea ADNTrăim într-o eră a schimbărilor rapide. Tehnologia se schimbă şi produce inovaţii mai repede decât majoritatea dintre noi poate ţine pasul. Cu toate acestea, e posibil să fim prea prinşi cu viitorul şi să nu observăm lucrurile uimitoare care au loc chiar azi?

 

 

 

Deci, data viitoare când oamenii te întreabă unde a ajuns viitorul, spune-le că e deja aici. Vă prezentăm în continuare nouă tehnologii subestimate sau trecute cu vederea, care ar putea transforma lumea înainte ca tu să poţi să-ţi dai seama.

1.Secvenţierea ADN rapidă şi ieftină

Cei mai mulţi dintre noi ştiu despre secvenţierea ADN-ului, dar probabil că nu-şi dau seama cât de rapidă şi ieftină devine această procedură. De fapt, unii experţi sugerează ca aceasta ar respecta o Lege Moore proprie. După cum Adrienne Burke a subliniat, viteza de secvenţiere a genomului mai mult decât s-a dublat la fiecare doi ani începând cu anul 2003 – atunci când a costat 3.8 miliarde dolari (adică Proiectul Genomului Uman). Astăzi, datorită progreselor în anumite domenii, cum ar fi chimia şi detectarea acidului nucleic, o companie ca Life Technologies poate procesa ADN-ul pe  un cip semiconductor la un cost de 1.000 dolari pe genom. Alte companii pot descifra un genom întreg într-o singură zi. Şi implicaţiile sunt semnificative, cum ar fi apariţia medicinei personalizate, în care medicamentele pot fi dezvoltate pentru a trata genomul dvs.. Spuneţi la revedere medicinei clasice: un produs pentru toţi.

 

2. Monedă digitală

Ideea de monedă  digitală începe încet să se răspândească, şi e de menţionat aici potenţial pe care-l are Bitcoin, dar ceea ce mulţi dintre noi nu îşi dau seama este faptul că este aici pentru a rămâne. Sigur, Bitcoin a avut un start dur, dar odată stabilit şi difuzat, numerarul electronic va permite schimburile eficiente şi convenabile on-line - şi toate fără a fi nevoie de acele bănci plictisitoare. În ciuda necesităţii evidente pentru un protocol de distribuţie a monedei digitale, rata de adoptare a fost relativ lentă. Bariere la intrarea pe piaţă includ disponibilitatea (e în cantitate limitată), problema criptografiei (publicul trebuie încă să se asigure că acest tip de moneda este sigur), stabilirea unui sistem de litigiu recunoscut şi demn de încredere (putem detecta unele oportunităţi aici) şi încrederea utilizatorului (o problemă similară cu cea care a apărut atunci când banii de hârtie au apărut pentru prima dată).

3.Memristoarele

Înapoi în 1971, la Universitatea din California, la Berkeley profesorul Leon Chua a prezis o revoluţie în circuitele electrice - și viziunea lui a devenit în cele din urmă realitate. În mod tradiţional, circuitele sunt construite cu condensatori, rezistori şi inductoare. Dar Chua a speculat că ar putea exista o componentă a patra, ceea ce el a numit memristor (prescurtarea de la rezistor de memorie-memory resistor). Ce pune în evidenţă  această inovaţie tehnologică este faptul că, spre deosebire de un rezistor, îşi poate "aminti" sarcinile chiar şi după ce curentul electric este oprit. Ca urmare, acest lucru ar permite unui memristor să stocheze informaţii. Acest lucru a dat naştere la sugestia că aceasta ar putea deveni în cele din urmă o parte din memoria calculatorului - inclusiv memorie nevolatilă în stare solidă, cu o densitate semnificativ mai mare decât unităţile tradiţionale de stocare (până la 1 petabit pe cm cub). Primul  memristor a fost dezvoltat în mai 2008 de către HP, care intenţionează să aibă o versiune comercială disponibilă până la sfârşitul anului 2014. Şi în afară de memoria de stocare, memristoarele s-ar putea dovedi utile în procesul de prelucrare a semnalelor, reţele neuronale şi  interfeţele creier-computer.

4. Roboţi care pot face lucruri futuriste nebuneşti

Astăzi avem roboti care se pot autoreproduce, reasambla după ce au fost dezasamblaţi, care îşi schimbă forma, pot crea roiuri, capabili să creeze efecte emergente, pot să construiască alți roboţi, se pot târî ca un şarpe, pot sări până pe acoperişurile clădirilor, pot să meargă ca un catâr și  să fugă mai repede decât un om. Ei au chiar propria lor reţea de internet. Pune totul laolaltă şi îţi dai seama că suntem în mijlocul unei revoluţii robotice care e gata să  schimbe practic totul.

5. Deşeuri transformate în biocombustibili

Imaginaţi-vă posibilitatea de a transforma toate gunoaiele noastre în ceva folositor cum ar fi combustibilul. Oh, aşteptaţi, putem face asta. Se numeşte "recuperarea energiei din deşeuri" - un proces care implică de obicei, producţia de energie electrică sau biocombustibili (cum ar fi metan, metanol, etanol sau combustibili sintetici) prin ardere. Oraşe cum ar fi Edmonton, Alberta, deja o fac - şi deja încep să o facă din ce în ce mai mult. De anul viitor, facilitatea de transformare a gunoiului în biocombustibili a oraşului Edmonton va converti mai mult de 100.000 de tone de deşeuri municipale solide în 38 de milioane de litri de biocombustibili anual. Mai mult decât atât, deşeurile lor pe bază de biocombustibili pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu mai mult de 60%, comparativ cu benzina. Această revoluţie în mare parte trecută cu vederea transformă gunoiul (inclusiv plasticul) într-o resursă preţioasă. Deja astăzi, Suedia importă deşeuri de la vecinii săi europeni pentru a-şi alimenta propriul program de transformare a deşeurilor în energie.

6. Terapia genică

Deşi suntem în mijlocul revoluţiei biotehnologice, atenţia noastră tinde să se concentreze pe lucruri cum ar fi celulele stem, ingineria ţesuturilor, cartografierea genomului şi produse farmaceutice noi. Ce este adesea pierdut din discuţie este faptul că avem deja capacitatea de a merge direct în ADN-ul nostru şi să ne schimbăm genele după voie. Ne putem tranzacţiona, în esenţă, genele rele pentru unele bune, permiţându-ne să tratăm sau să prevenim boli (cum ar fi distrofia musculară şi fibroza chistică) - intervenţii care nu necesită medicamente sau intervenţii chirurgicale. Şi, la fel de important, terapia genică ar putea duce în cele din urmă la îmbunătăţiri genetice (cum ar fi memorie îmbunătăţită sau inteligenţă crescută) şi terapii de extensie a vieţii. Gattaca este deja aici, doar ca nu a fost distribuită încă.

7. Interferenţa RNA

Descoperirea interferenţei ARN (ARNi) a fost considerată atât de monumentală încât le-a adus lui Andrew Fire şi Craig C. Mello Premiul Nobel în 2006. Similar cu terapia genică, interferenţa ARN-ului permite biologilor să manipuleze funcţiile  genelor. Aceasta funcţionează prin utilizarea celulelor la oprirea sau scăderea activităţii unor gene specifice şi face acest lucru prin distrugerea sau perturbarea moleculelor mesager (de exemplu, prin prevenirea mARN de la producerea unei proteine). Astăzi, ARNi este folosită în mii de laboratoare. A devenit un instrument de cercetare indispensabil (pentru a crea culturi de celule noi), a inspirat crearea de algoritmi în studiile de biologie computaţională şi deţine un potenţial imens în tratarea unor boli precum cancerul şi boala Lou Gehrig.

8. Electronice organice

În mod tradiţional, viziunea noastră asupra ciberneticii şi cyborgului este una în care părţile naturale, organice au fost înlocuite cu dispozitive mecanice sau proteze. Noţiunea de  jumătate-om, jumătate-maşină a devenit înrădăcinată în gândirea noastră - dar e probabil greşită. Datorită creşterii domeniului nou apărut al electronicii organice, este mult mai probabil că vom reface sistemele biologice ale organismului şi totodată vom introduce noi componente organice. Deja oamenii de ştiinţă au proiectat ţesut cyborg care îşi poate simţi propriul său mediu. Alţi cercetători au inventat circuite chimice care pot canaliza neurotransmiţători în locul tensiunilor electrice. Şi, după cum a sugerat Mark Changizi, oamenii din viitor vor continua să-şi valorifice puterea constituţiilor lor biologice şi să se angajeze în ceea ce Stanislas Dehaene numeşte reciclare neuronală.

9.Putere solară concentrată

O inovaţie recentă în tehnologia energiei solare începe să ia lumea cu asalt, deşi putini vorbesc despre asta. Se numeşte puterea solară concentrată (CSP) şi este un sistem masiv distribuit de extragere a energiei solare, cu oglinzi şi lentile. Acesta funcţionează prin focalizarea luminii solare într-o zonă extrem de concentrată. Rezultatul este o sursă de energie scalabilă şi eficientă, care permite construirea de centrale electrice solare capabile de producerea de gigawaţi . O alta tehnologie similară, care are denumirea de fotovoltaică concentrată, constă în transformarea luminii solare concentrate în căldură, care, la rândul său, se transformă în energie electrică. Centralele de tip CPV (fotovoltaic concentrate) nu numai că vor acoperi o mare parte din necesarul de energie al lumii, dar vor lucra, de asemenea şi ca staţii de desalinizare.


 

Traducere după overlooked-technologies-that-could-transform-the-world de Alexandru Hutupanu