Metal lichid LiquidmetalÎn continuare, a doua parte a articolul dedicat misteriosului metal folosit de Apple, liquidmetalul. Veţi afla de ce-şi doreşte Apple acest material, care-i sunt proprietăţile, unde este liquidmetalul folosit în tehnologia Apple şi unde va fi, probabil, folosit în viitorul apropiat.

 

 

Apple şi misteriosul "Liquidmetal" (1)

 

De ce Apple îl dorește


Exista doar două posibile căi de a afla ce va face Apple cu noul său liquidmetal. Cea mai evidentă şi cel mai puţin probabil să poată fi pusă în practică ar fi să îi întrebăm pe oricare din următorii: Steve Jobs, Jonathan Ive sau unul din inginerii Apple. Haios! Alternativa ar fi să privim cu atenţie ce portofoliu deţine în prezent Apple. Se pare că imediat înainte de achiziţie, Apple și-a exprimat poziţia faţă de ceea ce ar putea fi cea mai mare distribuţie la nivel global din istorie a liquidmetalului: prin intermediul iPhone.


În discuţia purtată cu Leander Kahney de pe site-ul Cult of Mac, acesta a menţionat reacţia lui Dr.Peker vizavi de „agrafa” de extragere a SIM-ului din telefoanele iPhone: „L-am recunoscut imediat. Luaţi aminte de la un expert, acesta este liquidmetal.”  Aşa că dacă sunteţi american, daţi fuga la cutia iPhone 3G/3GS din dulap (ne pare rău pentru posesorii de iPhone 4, prezenţa MicroSIM-ului a stricat această parte...amuzantă), cautaţi agrafa şi delectaţi-vă privirea: sunteţi în posesia unei mici piese confecţionate din liquidmetal. Se pare totuşi că în alte părţi de pe glob această agrafă este confecţionată din oţel simplu, o discriminare...subtilă, după părerea noastră.

 


Ce ne spune asta...ei bine, nu prea multe. Arată că interesul Apple pentru lquidmetal este mai vechi decât se divulgă. Ne mai spune că aceştia au găsit pe cineva, undeva, capabil să obţină venituri de milioane din piese confecţionate din acest material. Dr. Peker observă că motivul pentru care liquidmetalul nu a acaparat încă piaţa electronicelor de larg consum are mai puţin de-a face cu promisiunile inerente oferite de material, cât mai ales  cu „lipsa unei infrastructuri propice de fabricaţie”.   Nimeni nu dă vina pe procesul de fabricaţie în sine, cât mai degrabă pe faptul că este prea costisitor. Însă nu la un nivel la care nu poate fi depăşit: este nevoie doar de prezenţa unei companii cu răbdare, bani şi care să fie în acelaşi timp o pârghie pentru producătorii de hardware. Este nevoie de o companie precum...Apple.


Aşa că, folosind imaginaţia frenetică a unui om de ştiinţă, ce ar putea face Apple cu acest material? Dr.Parker scoate în evidenţă cea mai notorie aplicabilitate pe care o poate avea un material dur, nedeformabil, non-coroziv şi rezistent la zgârieturi: carcasele.


„Plasticele sunt flexibile, însă nu sunt rezistente, pe când metalele sunt mult mai rezistente decât plasticele, însă nu atât de flexibile. Aliajele de liquidmetal pot fi folosite în confecţionarea unor carcase durabile, care să fie mai rezistente la zgârieturi, lovituri şi rupere decât orice alt plastic dur.”


Dacă veţi scăpa pe jos un telefon a cărui carcasă este din plastic, se va crăpa sau zgâria. Dacă veţi scăpa un telefon cu carcasă metalică, se va îndoi sau vor rămâne urme de deformare. Dacă veţi scăpa un telefon cu carcasă din liquidmetal, ei bine, ar trebui doar să sară. Pentru aproximativ 1 minut şi 21 secunde. Cel puţin în teorie.

 


Pekar propune în plus o utilizare care este inspirată din titlurile ziarelor de profil (ne întoarcem din nou la Leander Kahney) : folosirea liquidmetalului la confecţionarea antenelor. De altfel s-a folosit deja în modem-ul wireless Novatel construit pentru Verizon. Faptul că antena ultimului model iPhone a fost încorporată în carcasă nu trebuie să vi se pară o simplă coincidenţă – liquidmetalul este uşor de turnat şi după tot eşecul pe care Apple l-a înregistrat legat de calitatea antenei şi a semnalului recepţionat, este de presupus în mod rezonabil că se pregăteşte o alternativă. Şi aceasta nu va mai avea nevoie de „cusături”.


De departe cel mai realist rezultat al acestei achiziţii este, ca să folosim cuvântul zilei, subtilitatea. Ca orice alt material de calitate, liquidmetalul va fi încorporat în produse chiar din faza de design. Un iPhone cu antena din liquidmetal, spre exemplu, nu va fi catalogat drept iPhone Liquidmetal , ci va fi privit mult mai simplu, drept un iPhone mai bun.


Să presupunem că îşi va găsi aplicabilitatea şi în şasiul seriei MacBook, în ipoteza că vom avea nişte produse mai uşoare şi mai rezistente; sau că va fi o parte componentă a viitorului iPod Shuffle, pe cât de mic va fi acesta. Aceste produse nu vor avea decât îmbunătăţiri subtile faţă de predecesori, pe care oricum le vom considera ca evidente. Va fi greu de făcut diferenţa.


Ce va fi însă mai uşor de remarcat este poziţia pe care acest nou material i-o conferă firmei Apple. Aduceţi-vă aminte, procesul de fabricare al şasiului unibody pentru produsele Apple nu a adus nimic extraordinar pe piaţa de profil, ci doar a fost puţin mai bun în comparaţie cu ceilalţi – ceea ce a fost suficient pentru a da un aer mai stilat şi un aspect structural mai robust. A furnizat un aspect distinctiv produselor. Poate că a adus ceva durabilitate, însă e greu de ştiut cu adevărat. În orice caz, această colecţie de diferenţe subtile a definit linia de laptopuri a companiei şi, folosindu-se de politica sa de viclenie, Apple a patentat tot ce se putea patenta. Când liquidmetalul îşi va fi găsit locul în generaţia viitoare de produse Apple va fi greu să îl observăm în mod direct, însă vom şti cu siguranţă că se află înglobat undeva acolo.

 

 

Articolul reprezintă traducerea aproximativă a acestui articol de pe Gizmodo.com şi este guvernat de principiile Creative Commons License.

Blogul traducătorului: CafeauaCuSare