ghid InternetContinuăm astăzi seria dedicată modului în care funcţionează Internetul. În cea de-a doua parte vorbim despre modul în care se face transferul informaţiilor pe Internet, despre furnizorii de servicii (ISP), despre servere, sistemul de nume de domeniu (DNS) etc.

 

 

 

Ghid despre Internet. Scurtă istorie (1)

 

Calculatoarele

Din punctul de vedere al utilizatorului calculatorul reprezintă legătura directă către Internet. Un calculator care are acces la Internet este necesar pentru a obţine fişierele oferite de site-urile web. Cele mai multe calculatoare sunt configurate în mod adecvat pentru această sarcină, însă, în mod firesc, odată cu dezvoltarea din ce în ce mai complexă a web-ului creşte şi capacitatea calculatorului necesară  pentru a obţine cât mai multe avantaje pe seama acestuia.

Cablurile


În prezent există câteva tipuri de cabluri care pot fi folosite pentru conectarea unui calculator la Internet. Cele mai comune sunt liniile telefonice (pentru utilizatorii DSL şi modem) şi cablurile Broadband RJ-45 (ethernet). Linia telefonică poate lega utilizatorii la o conexiune prin modem în mod direct sau poate fi la rândul ei conectată la un router în cazul utilizatorilor DSL  sau la un cablu RJ-45. Cablurile de tip Broadband şi utilizatorii de T1 nu folosesc o linie telefonică, ci reţele HFC şi RfoG.

 

 


Cabluri

De la stânga la dreapta, conectori RJ: o mufă RJ-45 cu 8 pini, RJ-25 cu 6 pini sau o mufă RJ-12, RJ-11 cu 4 pini sau o mufă RJ-14 şi o mufă handset RJ-22 cu 4 pini (RJ-10 sau RJ-9) )


Furnizorii de servicii Internet (ISP)

ISP-urile reprezintă companiile pe care le plăteşti pentru a-ţi instala Internetul în casa ta sau la locul de muncă, precum Time Warner Cable, Comcast sau Verizon DSL (ori, în România, RCS-RDS ori UPS. nt). Ei sunt intermediarii dintre tine şi reţeaua largă pe care noi o numim Internet, aşa că în schimbul unei taxe îţi oferă acces la infrastructura lor şi te conectează cu alte calculatoare. Ceea ce plăteşti cu adevărat este faptul că le foloseşti echipamentul hardware: cablurile, calculatoarele, router-ele, modem-urile, angajaţii care le întreţin şi imobilele care trebuie să depoziteze echipamentul respectiv.

Internetul însuşi şi informaţiile pe care le depozitează sunt, în cea mai mare parte, gratis; însă fără un ISP ar fi imposibil să le accesezi.


Host-uri şi servere

Informaţiile pe care le vezi online trebuie să fie depozitate de nişte calculatoare numite host-uri (sisteme „gazdă”) sau servere, care trimit tot timpul informaţii către World Wide Web. Majoritatea companiilor importante de web hosting au clădiri imense cu sute sau mii de servere pentru a stoca site-urile web pe care le găzduiesc. Când tastezi o adresă web în browser, ei primesc cererea şi trimit informaţia care este afişată înapoi în browser-ul tău.

Îţi poţi transforma propriul calculator într-un server, dar probabil va afişa paginile lent dacă mai mulţi oameni ar încerca în acelaşi timp să acceseze site-ul.


Adresele IP (Internet Protocol)

Site-urile web, calculatoarele dintr-o reţea şi host-urile sunt identificate printr-o serie numerică denumită adresă IP. Chiar şi calculatorul tău are o astfel de adresă IP; o poţi afla dacă vizitezi site-uri precum http://whatismyipaddress.com/.

Site-urile web au adrese IP publice care le identifică online. De exemplu, toţi ştim că pentru a intra pe Google trebuie să tastăm Google.com în bara de adrese. IP-ul lui este 66.102.7.99, aşa că dacă tastezi direct această serie vei intra de asemenea pe Google.

Funcţionează în felul următor:

Să zicem că adresa ta este Strada Fericirii Nr. 125, dar te decizi să pui o plăcuţă pe uşă care să scrie „Casa lui Bob” şi să acopere numărul străzii. Poţi apoi să le spui prietenilor tăi să caute „Casa lui Bob”, ceea ce  ar fi mai uşor de reţinut pentru ei, însă adresa ta reală a rămas Strada Fericirii Nr. 125. În această analogie „Casa lui Bob” este numele domeniului (vezi mai jos), iar Strada Fericirii Nr. 125 este adresa IP.


IP

Adresa IP şi locaţia server-ului pentru site-ul Makeuseof.com



DNS (Domain Name System)

Numele domeniului este practic adresa site-ului tău web, un fel de poreclă pentru adresa lui IP. Domeniile pot fi atribuite adreselor IP de către un Domain Name Registry condus de IANA (Internet Assigned Numbers Authority).

Practic, poţi să apelezi la un site specializat de înregistrare a domeniilor, cum ar fi GoDaddy.com sau NetworkSolutions.com, să cumperi un domeniu şi să-l îndrepţi către locul unde este găzduit site-ul tău astfel încât atunci când oamenii tastează adresa ta web să fie redirecţionaţi către site-ul tău.

Domeniile sunt divizate în niveluri de la dreapta la stânga.

Să luăm, de exemplu, următorul domeniu:
http://www.beholders.org

Domeniile de nivel superior se află la sfârşitul adresei, în acest caz partea .org,, iar domeniul de pe nivelul din mijloc ar fi beholders.

Câteva din cele mai comune domenii de nivel superior sunt:

com - Commercial business
gov - Government agencies
edu - Educational institutions
org - Organizations (non-profit)
mil - Military
net - Network organizations

În prezent există 21 de astfel de domenii generice de nivel superior şi 250 formate din codurile ţărilor prin două litere. Câteva dintre acestea sunt:

.br pentru Brazilia
.fr pentru Franţa
.in pentru India


URL-urile


Sunt scurtăturile unor anumite părţi ale numelui de domeniu. Deşi câteodată oamenii le confundă între ele, există o mare diferenţă. Numele de domeniu include toate URL-urile din domeniul respectiv, iar URL-ul indică o locaţie specifică. De exemplu, în http://www.beholders.org, Beholders.org este numele de  domeniu, dar să presupunem că vreau să-i arăt cuiva o anumită pagină de pe acest site, precum http://beholders.org/beholdersgroup/projectswesupport.html. Acesta ar reprezenta URL-ul din cadrul domeniului Beholders.org.

Confuzia există din cauza faptului că majoritatea oamenilor care cer URL-ul unui anumit site primesc cea mai simplă formă de URL unde se găseşte pagina de start a site-ului (beholders.org), care se întâmplă să fie adresa domeniului pentru acel site.

De regulă, URL-ul include mai multe informaţii, cum ar fi adresa paginii respective, numele folderului şi protocolul.

În cazul de mai sus:

http://www.beholders.org/beholdersgroup/projectswesupport.html
http:// - Hypertext Transfer Protocol
www. – World Wide Web
beholders.org/ – Numele de domeniu
beholdersgroup/ – Folderul sau subcategoria în care se află pagina
projectswesupport. –Numele paginii unde se găseşte informaţia
html – Protocolul folosit pentru a scrie pagina.


Diagramă

 

Ghid Internet: limbaje şi protocoale (3)

 

 

Articolul reprezintă traducerea ghidului How the Internet works publicat de MakeUseOf.com, cu acordul editorului.
Traducere:
Ştefan Livia-Andreea

Scris de: Taty Sena
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.