O infrastructură energetică prin care să circule energie regenerabilă şi curată reprezintă una din modalităţile de a combate schimbările climatice, de a stabiliza preţurile pentru energie, de a diminua mortalitatea cauzată de poluarea aerului şi de a crea noi locuri de muncă. Totodată, acest procedeu reprezintă şi o provocare foarte dificilă. Mark Z. Jacobson, profesor de inginerie civilă şi inginerie a mediului la Universitatea Stanford, ajutat de colegii săi, a realizat un studiu în care explică modul în care fiecare din cele 50 de state ale SUA poate avea o energie 100% curată şi regenerabilă până în anul 2050.



Metoda profesorului implică modificări majore în privinţa infrastructurii şi a modului în care consumăm, în prezent, energia, însă dovedeşte faptul că, din punct de vedere tehnic şi economic, conversia este posibilă printr-o implementare la scară largă a tehnologiilor existente. Jacobson consideră că obstacolele principalele sunt de natură politică şi socială; de asemenea, există o necesitate de schimbare a industriei. Una dintre soluţiile pentru aceste obstacole constă în informarea oamenilor cu privire la posibilităţile tehnologice şi economice din prezent.

Mark Jacobson şi colegii săi au început prin analizarea cererilor energetice ale fiecărui stat, preconizând modalitatea în care aceste cereri s-ar schimba până în anul 2050. Aceştia au examinat utilizarea energiei în patru sectoare (rezidenţial, comercial, industrial şi de transport) pentru a crea o imagine completă a utilizării energiei în fiecare stat american. Au fost analizate, pentru fiecare sector în parte, atât cantitatea curentă, cât şi sursa de combustibil utilizat (cărbune, petrol, gaze naturale, energie nucleară, energie curată şi regenerabilă) şi au fost făcute calcule pentru scenariul în care toţi combustibilii ar fi înlocuiţi de electricitate. Acest scenariu este foarte îndrăzneţ, deoarece se presupune că toate vehiculele ar fi electrice, iar casele şi fabricile ar folosi doar sisteme electrice de încălzire şi de răcire. Totuşi, autorii studiului afirmă că aceste calcule sunt bazate pe o tehnologie deja existentă şi că economiile la energie ar fi substanţiale.

La nivelul S.U.A., această conversie ar implica o reducere cu 39% a cererii de energie până în anul 2050. 6% ar fi datorată eficientizării infrastructurii, însă 33% din reducerea consumului de energie ar rezulta din înlocuirea surselor curente de energie cu electricitate. Următorul pas include o soluţie pentru alimentarea noii reţele electrice. Cercetătorii au încercat să satisfacă cererea energetică a fiecărui stat în parte, folosind doar energii regenerabile (solară, eoliană, geotermală, hidroelectrică). A fost analizată expunerea solară a fiecărui stat şi a fost determinat numărul de acoperişuri care ar putea deţine panouri solare, în funcţie de lipsa umbrei şi a poziţionării către partea sudică. De asemenea, cercetătorii au examinat hărţile meteorologice pentru a stabili dacă turbinele eoliene pot reprezenta o soluţie. S-a constatat că energia geotermală este disponibilă doar în 13 state. În ceea ce priveşte energia hidroelectrică, studiul nu prevede construirea de noi baraje hidroelectrice, însa ia în calcul eficientizarea barajelor existente.

Cercetătorii au proiectat hărţi rutiere pentru fiecare stat, arătând că se poate obţine o conversie a energiei de 80% până în 2030 şi o conversie completă până în 2050. Câteva state ar putea realiza această conversie mult mai lejer. De exemplu, statul Washington ar putea trece la utilizarea completă a energiei regenerabile destul de rapid, având în vedere că peste 70% din electricitatea produsă are ca sursă centralele hidroelectrice. Statele Iowa şi Dakota de Sud sunt foarte bine poziţionate, 30% din energia produsă având ca sursă energia eoliană. Statul California a adoptat deja câteva din sugestiile grupului de cercetare şi are în plan să depindă, în proporţie de 60%, de energia electrică regenerabilă, până în anul 2030.

Scenariul implică doar 0,5% din terenul fiecărui stat pentru crearea de panouri solare sau de turbine eoliene. Costul iniţial pentru aceste modificări ar fi unul însemnat, însă nu trebuie să uităm că energia solară şi cea eoliană sunt gratuite. Prin urmare, o medie a costului iniţial ar fi aproximativ egală cu preţul pentru combustibilii fosili, precum şi mentenanţa şi producerea lor.

Mark Jacobson consideră că, luând în calcul costurile pentru climat şi sănătate, precum şi creşterea preţului la combustibilii fosili, atunci energiile pe bază de apă, vânt şi soare, reprezintă doar jumătate din costurile sistemelor energetice convenţionale. În plus, această conversie ar crea noi locuri de muncă, ar stabiliza preţurile combustibililor, ar reduce problemele de sănătate cauzate de poluare şi ar elimina emisiile de gaze din S.U.A. Din fericire, dezavantajele acestei conversii sunt aproape inexistente. În cazul în care planul cercetătorilor ar fi pus în practică, se estimează că ar putea fi salvate 63.000 de persoane care mor, anual, din cauza problemelor cauzate de poluare. În plus, ar fi eliminate emisiile de gaz cu efect de seră produse de către combustibilii fosili care ar putea, până în anul 2050, să implice costuri de peste 3,3 trilioane de dolari.

Acest studiu a fost publicat în ediţia online a revistei ştiinţifice Energy and Environmental Sciences. Pe site-ul www.thesolutionsproject.org puteţi găsi o hartă interactivă care prezintă planul de conversie pentru fiecare stat în parte. Studiul complet al profesorului Jacobson poate fi găsit la acest link


Tradus de Marian Curuescu după state-by-state-renewable-energy