Lectorii captivanţi te influenţează să fii plin de încredere. Prezentatorii de programe ştiinţifice care sunt elocvenţi şi captivanţi (în rândul cărora se numără şi  fizicianul Brian Cox) fac procesul de învăţare să pară distractiv şi uşor. Atât de mult încât un nou studiu relevă că ei îi fac pe ascultători să devină prea încrezători. Atunci când un prezentator prezintă informaţii complicate fără efort, studenţii au în  mod eronat senzaţia că au dobândit o înţelegere fermă a materialului.

 



Shana Carpenter şi colegii săi au prezentat unui număr de 42 de studenţi  un film cu durată de un minut la o prelegere ştiinţifică despre pisicile ʺcalicoʺ. Jumătate dintre ei au vizionat o versiune în care lectorul de sex feminin a fost încrezător, elocvent, a folosit contactul vizual şi a gesticulat cu mâinile. Ceilalţi studenţi au vizionat o versiune în care acelaşi lector a comunicat aceleaşi fapte, dar a făcut acest lucru într-un stil bâjbâit, verificându-şi frecvent notiţele, folosind puţin contactul vizual şi doar câteva gesturi.

După ce au vizionat videoclipul, elevii au apreciat rezultatele pe care au crezut că le-ar obţine dacă ar fi să susţină un test din acel material, zece minute  mai târziu. Studenţii care au ascultat lectorul fluent au supraapreciat rezultatele pe care le-ar putea obţine, în comparaţie cu studenţii care au avut parte de un lector stângaci, în concordanţă cu ideea conform căreia un vorbitor fluent creşte gradul de încredere. De fapt, ambele grupuri de elevi s-au descurcat la fel de bine la test. În cazul studenţilor lectorului fluent, rezultatul nu a fost la fel de bun precum prezis. Încrederea lor crescută a fost exagerată.

Cel de-al doilea studiu realizat a fost similar. 70 de elevi au vizionat fie un profesor fluent, fie unul stângaci, dar de această dată, ulterior studenţii au avut ocazia să revizuiască cursul, atât timp cât au dorit. În medie, ambele grupuri de studenţi au alocat studiului aceeaşi durată (poate din obişnuinţă). Dar numai în rândul studenţilor care au vizionat lectorul stângaci, a existat o legătură între timpul petrecut pentru studiu şi performanţele ulterioare obţinute la test. Acest lucru sugerează că au folosit timpul alocat studiului pentru a umple golurile existente în cunoştinţele lor.

"Să înveţi de la altcineva, fie că este un profesor, un coleg, un tutore sau un părinte, poate crea un fel de "meta-cogniție socială" în care hotărârile se fac pe baza fluenţei cu care altcineva pare să prelucreze informațiile", au afirmat cercetătorii. Întrebarea pe care elevii ar trebui să şi-o pună este nu dacă totul părea clar atunci când altcineva a explicat, ci dacă ei ar putea să explice acea informație în mod clar.

O limitare evidentă a studiului este durata scurtă cursului de ştiinţă şi faptul că informaţiile prezentate au fost sub formă de videoclipuri. Rămâne de văzut dacă acest rezultat ar putea fi reprodus într-o situaţie mult mai realistă după un curs mai lung. De asemenea, în viaţa reală, un stil stângace de a ţine prelegeri ar putea atrage după sine riscuri care nu au fost depistate  în cadrul acestui studiu, cum ar fi faptul că studenţii nu sunt atenţi sau chiulesc.

Traducere de Ecaterina Pavel după engaging-lecturers-can-breed cu acordul editorului