Nuci, alune, migdaleO treime dintre nord-americani ar putea avea un nivel ridicat al colesterolului din sânge. Acest lucru, desigur, reprezintă un risc crescut pentru apariţia  bolilor de inimă, ucigaşul numărul unu în America de Nord. Însă nivelul colesterolului poate fi redus cu ajutorul unei diete adecvate.

 

 

 

 

Reducerea aportului de grăsimi poate cu siguranţă să îl micşoreze, dar acest lucru s-ar putea să nu fie necesar. Nu toate grăsimile determină creşterea nivelului de colesterol din sânge în aceeaşi măsură. Grăsimile saturate, care se găsesc în carne şi în produsele lactate, precum şi în uleiul de palmier şi în cel de nucă de cocos pot face acest lucru, la fel ca şi "acizii graşi trans", care se furişează într-o varietate de alimente procesate. Pe de altă parte, s-a dovedit că unele grăsimi nesaturate reduc colesterolului, în special cel al LDL colesterolului. Acesta este denumit în mod obişnuit "colesterolul rău", deoarece duce la formarea de depuneri la nivelul arterelor coronare. Destul de interesant este că până şi cantităţi mici ale unor grăsimi nesaturate potrivite pot avea un impact. Un studiu recent publicat în  revista ʺCirculationʺ susţine că putem reduce nivelul LDL colesterolului dacă consumăm doi pumni de migdale în fiecare zi.

În cazul subiecţilor care au consumat 74 g de migdale în fiecare zi, LDL colesterolul a scăzut cu aproximativ 7%. Această scădere a LDL colesterolului poate reduce riscul apariţiei bolilor cardiovasculare cu până la 20%. Atunci când consumul de migdale este combinat cu aportul crescut al altor alimente sănătoase, cum ar fi fructele şi legumele, LDL colesterolul poate fi redus cu până la 25%, conform celor relatate de Dr. David Jenkins, director de nutriţie clinică la Spitalul Sf. Mihail din Toronto. "Ne apropiem de rezultatul pe care o persoană îl poate obţine cu ajutorul tratamentului medicamentos", relatează Dr. Jenkins.

Alunele sunt, de asemenea, o sursă bună de magneziu, cupru, zinc, fibre, acid folic, vitamina E şi arginină, un aminoacid care menţine elasticitatea arterelor. Acestea sunt, desigur, bogate în calorii, deci persoanele supraponderale trebuie să aibă grijă la aportul de alune. Dar în cadrul studiului apărut în revista  ʺCirculationʺ, consumatorii de migdale nu au crescut în greutate". Când oamenii au consumat alune, acestea au avut un efect de saţietate, astfel încât consumul de alune a dus la reducerea consumului altor alimente", afirmă Chiril WC Kendall, autor al studiului.

Alte fructe cu coajă lemnoasă, cum ar fi nucile pecan, nucile, alunele turceşti, fisticul, arahidele (arahidele sunt de fapt legume, nu nuci), caju, nucile de Brazilia, castanele şi Macadamia ar trebui să aibă aceleaşi proprietăţi benefice ca şi migdalele, deoarece acestea au profiluri similare de grăsime. Nucile de cocos şi cele de palmier sunt excepţiile notabile. Proprietăţile benefice ale nucilor sunt compromise în cazul în care acestea sunt zaharisite, sărate sau prăjite în ulei. Cele mai bune alegeri sunt nucile crude sau coapte, fără sare. Însă nucile nu trebuie doar adăugate în dietă, acestea ar trebui să fie utilizate pentru a înlocui o parte din carbohidraţi (pâine, paste, cartofi) şi produse din carne pe care mulţi oameni le consumă în exces. Cu siguranţă are mai mult sens să mâncăm un pumn de nuci la gustare în loc de o pungă de chipsuri sau un baton de bomboane.

Studiul a fost finanţat de către Almond Board of California şi guvernul canadian.



Traducere de Ecaterina Pavel după can-nuts-reduce-your-risks-of-heart-disease, cu acordul editorului.