Boala de inimaDacă întrebaţi pe cineva care este cel mai bun mod de a reduce riscul apariţiei unor boli cardiovasculare, cel mai probabil oricine ar răspunde: "prin reducerea nivelului colesterolului." Acest mesaj a fost înrădăcinat în psihicul nostru.

 

 

 

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că orice studiu care arată că o anumită dietă a condus la scăderea colesterolului, fie că este vorba despre una bazată pe tărâţe de ovăz, pe proteine din soia sau pe plante bogate în steroli, are parte de multă publicitate. Şi imaginaţi-vă la ce fel de publicitate s-ar ajunge atunci când toate aceste lucruri ar fi folosite simultan pentru a obţine un efect cumulativ de scădere a colesterolului. Ei bine, nu este nevoie să vă imaginaţi. Un astfel de studiu a fost efectuat la Universitatea din Toronto sub conducerea Dr. David Jenkins, unul dintre cei mai renumiţi experţi în nutriţie din Canada.

În jur de 345 de canadieni fără antecedente de boli cardio-vasculare, dar care aveau un nivel ridicat de LDL, aşa-numitul "colesterol rău" au fost incluşi în studiu. Un grup de persoane a servit drept grup de comparaţie. Persoanele care au fost incluse în acest grup au fost sfătuite să continue să consume grăsimi în cantitate mare. Ceilalţi au fost rugaţi să urmeze o dietă vegetariană, în care carnea a fost înlocuită cu alimente pe bază de soia, laptele obişnuit a fost înlocuit cu lapte de soia, boabele întregi de ovăz şi orzul au înlocuit celelalte cereale. Persoanele implicate au consumat  suplimente pe bază de psyllium pentru  a avea un aport suplimentar de fibre, gustările au constat în mare parte din nuci şi fructe şi margarină cu adaus de steroli a fost folosită în loc de unt. Planul a fost oferirea a aproximativ două grame de steroli vegetali pe zi, zece grame de fibre solubile, patruzeci şi cinci de grame de proteine de soia şi patruzeci şi cinci de grame de nuci, deoarece aceste cifre au demonstrat în studiile anterioare că reduc colesterolul.

Un model de dietă zilnică a inclus tărâţe de ovăz şi căpşuni pentru micul dejun cu pâine de ovăz, tărâţe şi margarină. La masa de prânz, participanţii au primit supă de fasole neagră şi felii de soia cu pâine din tărâţe de ovăz. Cina includea Ratatouille cu vinete, ceapă, orz, broccoli şi conopidă. Între mese, participanţii la studiu au consumat nuci şi fructe. În cazul majorităţii oamenilor aceasta nu este o dietă care să-ţi lase gura apă. Dar a redus colesterolul cu circa 13,5% în trei luni.

Întrebarea importantă este ce presupune de fapt acest lucru în termeni practici. Nu la fel de mult  pe cât aţi putea crede. Nivelul ridicat de colesterol este cu siguranţă un factor de risc pentru apariţia bolilor de inimă, dar acesta este doar unul dintre numeroşii  factori existenţi. Obezitatea, stilul de viaţă sedentar, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sunt de asemenea factori de risc importanţi. Şi trebuie să ne amintim că aproximativ jumătate din numărul total de victime ale unui atac de cord au niveluri normale sau chiar scăzute de colesterol. Întrebarea adecvată care se pune este cât de mult putem aştepta pentru a beneficia de scăderea colesterolului unei persoane dacă acesta este ridicat. În mod surprinzător, situaţia nu este la fel de clară pe cât cred majoritatea oamenilor. Cele mai multe studii care au urmărit reducerea riscului de apariţie a unui atac de cord prin scăderea colesterolului sunt studii care au inclus statine. Dar există un inconvenient în acest caz. Statinele reduc riscul apariţiei unui atac de cord chiar şi atunci când nivelul de colesterol este normal. În prezent se consideră că beneficiul lor ar putea deriva nu din efectul lor de scădere al colesterolului, ci din capacitatea lor de a reduce inflamaţia, aceasta fiind la rândul ei un factor de risc pentru bolile de inimă.

În ceea ce priveşte dieta, există dovezi care susţin că dieta mediteraneană care constă din ulei de măsline, fructe, legume, peşte şi puţină carne reduce riscul apariţiei unor boli de inimă, chiar dacă colesterolul nu este crescut. Şi de această dată acest lucru se poate datora unor efecte de scădere a gradului de inflamaţie în urma unei astfel de diete. Nici unul dintre aceste lucruri nu sugerează faptul că o dietă vegetariană care pune accentul pe alimentele care scad colesterolul  asemeni celei urmate de grupul din Toronto, nu este benefică în reducerea riscului de apariţie a unor boli de inimă. Ar putea la fel de bine să fie. Însă studiul nu a demonstrat acest lucru. Acesta a relevat o reducere a concentraţiei serice a colesterolului. Nu este acelaşi lucru cu reducerea riscului de apariţie a unei boli de inimă. Pentru a demonstra acest lucru grupurile incluse în experiment şi grupurile folosite pentru comparaţie ar trebui să fie urmărite ani de zile pentru a vedea consecinţele asupra aparatului cardiovascular. Este posibil să nu fie necesară aderarea la o astfel de dietă vegetariană austeră. Dieta mediteraneană care este mai puţin riguroasă poate avea acelaşi efect protector. Şi cu siguranţă este mai uşor de respectat.


Traducere de Ecaterina Pavel după a-diet-to-lower-cholesterol, cu acordul editorului.