- Detalii
- Scris de Skip Derra
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2633
Dintre cele patru forţe fundamentale ale naturii, doar în cazul gravitaţiei nu s-a reuşit detectarea cuantei sale fundamentale de câmp. Fizicienii se aşteaptă ca forţa gravitaţională să fie transmisă de către o particulă elementară numită graviton, la fel cum forţa electromagnetică este transmisă de către foton. Deşi există argumente teoretice solide cu privire la existenţa gravitonilor, detectarea acestora ar putea fi imposibilă de pe Pământ.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2087
Oamenii de ştiinţă de la Towson University din Towson, Maryland, SUA, au identificat un test practic pentru teoria corzilor care a fost trecut cu vederea până acum, bazat pe mişcarea planetelor, sateliţilor şi a asteroizilor şi care aminteşte de faimosul test asupra gravitaţiei al lui Galilei. Se spune că acesta a studiat modul de cădere a unor bile din Turnul din Pisa.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1533
O echipă internaţională de astronomi a descoperit o nouă clasă surprinzătoare de „stele hiperrapide", stele solitare care se deplasează suficient de repede pentru a scăpa de atracţia gravitaţională a galaxiei Calea Lactee. Descoperirea acestui nou set de stele „hiperrapide" a fost descrisă la reuniunea anuală a American Astronomical Society ce a avut loc în Washington DC şi a fost publicată în numărul din data de 1 ianuarie a Astrophysical Journal.
- Detalii
- Scris de Francis Reddy
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1733
Un nou studiu al radiaţiei gama din centrul Galaxiei noastre constituie cea mai puternică pledoarie de până acum că o parte a acestei emisii poate proveni de la materia întunecată, o substanţă necunoscută ce alcătuieşte cea mai mare parte din Univers.
- Detalii
- Scris de Karen McNulty Walsh
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1725
Universul timpuriu consta într-o supă de particule subatomice aflate la o temperatură de mii de miliarde de grade, care în cele din urmă s-a răcit formând materia pe care o ştim astăzi. Acest proces se numeşte "îngheţare". În Universul timpuriu a fost o tranziţie uniformă. Dar un grup de oameni de ştiinţă de la Brookhaven Naţional Laboratory au descoperit recent că, în condiţii potrivite, lucrurile se pot petrece diferit.
- Detalii
- Scris de Kathryn Jepsen
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1935
Astronomii de la Sloan Digital Sky Survey au anunţat recent că au determinat rata cu care se extindea Universul, atunci când se afla la o pătrime din vârsta actuală, cu o precizie neegalată, de 2 procente. Aceasta este cea mai bună măsurătoare de până acum a ratei de expansiune a Universului în orice epocă din ultimii 13 miliarde de ani. Oamenii de ştiinţă au prezentat măsurătoarea în aprilie 2014 în cadrul unei prezentări efectuate la American Physical Society, Savannah, Georgia.
- Detalii
- Scris de Jennifer Chu, MIT News Office
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2488
Julian Sonner, un fizician de la MIT, a constatat că, privit prin prisma teoriei corzilor, fenomenul de obţinere a două quarcuri inseparabile cuantic duce simultan şi la apariţia unei găuri de vierme ce conectează cele două particule pereche.
- Detalii
- Scris de Terynn Boulton
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2995
Este adevărat că a existat o fată fără vagin care a rămas însărcinată după ce a făcut sex oral şi apoi a fost înjunghiată în stomac? Ei bine, trebuie să spun că am fost extrem de sceptic în privinţa asta după ce am auzit povestea (la fel ca şi editorul site-ului). Are clar un aer de „legendă urbană” şi eram gata să încadrăm cazul în categoria „Mituri şi concepţii greşite”.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2306
Poate că se va întâmpla mâine. Poate că peste un miliard de ani. Fizicienii au prezis de mult timp că Universul ar putea într-o zi să colapseze şi că tot ceea ce există în el se va comprima într-o minge mică, dar masivă. Noile calcule ale fizicienilor de la University of Southern Denmark confirmă în prezent această predicţie şi ei au ajuns, de asemenea, la concluzia că riscul producerii unui colaps este chiar mai mare decât se credea anterior.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1619
În Universul nostru există acceleratoare de particule care sunt de 40 de milioane de ori mai puternice decât Large Hadron Collider (LHC) de la CERN. Oamenii de ştiinţă nu ştiu cum arată aceste acceleratoare cosmice sau unde se află ele, dar pe baza noilor rezultate obţinute cu ajutorul lui IceCube, observatorul de neutrini ce se află la Polul Sud, am putea afla.
- Detalii
- Scris de Steve Bradt
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1847
Nu cu mult timp în urmă oamenii de ştiinţă au anunţat că au reuşit să observe cu ajutorul unui telescop ecourile de slabă intensitate ale aşa-numitului eveniment Big Bang şi că au descoperit dovezi cu privire la o expansiune aproape instantanee a Universului de la un simplu punct până la o minge densă care conţinea mai mult de 1090 particule. Această descoperire, care a fost obţinută cu ajutorul telescopului BICEP2 aflat la Polul Sud, oferă primele dovezi puternice cu privire la „inflaţia cosmică" ce a avut loc la începutul Universului, atunci când acesta s-a extins de miliarde de ori.
- Detalii
- Scris de Harriet Jarlett
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1214
Procesele industriale care necesită temperaturi înalte degajează, în general, orice surplus de căldură în mediul înconjurător. Chiar dacă fabricile reuşesc să utilizeze din surplus pe cât de mult posibil, o anumită cantitate de căldură va fi întotdeauna irosită. O gamă întreagă de tehnologii a fost creată pentru a ajuta fabricile să recicleze căldură, însă aceste tehnologii nu au fost niciodată evaluate pe deplin.
- Detalii
- Scris de Esther Inglis-Arkell
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2168
Nimeni nu a observat vreodată vreun indiciu al dezintegrării protonului. Aceasta ar putea fi o situaţie dezamăgitoare pentru fizicieni, dar ea este o veste bună pentru Univers. În cazul în care se va dovedi că este posibilă dezintegrarea protonului atunci aceasta ar putea fi începutul sfârşitului pentru tot ceea ce există. Iată de ce.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2561
Macromoleculele ce captează lumina în celulele plantelor transferă energia profitând de avantajele vibraţiilor moleculare ale căror descrieri fizice nu au o echivalenţă în fizica clasică, în conformitate cu primele dovezi teoretice evidente ale efectelor cuantice în procesul de fotosinteză ce au fost publicate în revista Nature Communications.
- Detalii
- Scris de Krzysztof Bolejko
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 3068
Oamenii de ştiinţă de la Harvard-Smithsonian Centre for Astrophysics din Statele Unite au anunţat ceea ce ei cred că reprezintă detectarea indirectă a undelor gravitaţionale în radiaţia generată după Big Bang. Descoperirea anunţată de către cercetătorii implicaţi în experimentul BICEP (Background Imaging of Cosmic Extragalactic Polarisation) a stârnit un interes deosebit în rândul comunităţii ştiinţifice.
- Detalii
- Scris de Dr. Dave Goldberg
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 4043
Într-o bună zi galaxia noastră se va ciocni cu Andromeda şi atunci când se va întâmpla asta planeta noastră va fi distrusă. Corect? Greşit. În acest articol veţi afla de ce. Vă voi prezenta propriul meu scenariu apocaliptic în legătură cu ciocnirea dintre galaxia Andromeda şi galaxia noastră. După ciocnirea celor două galaxii va rămâne o singură galaxie. Dar ce se va întâmpla cu Pământul după producerea acestui eveniment cosmic?
- Detalii
- Scris de Kandice Carter
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2004
De la armonizarea aripilor fluturilor până la repetarea modelului hexagonal al fulgilor de zăpadă, simetria îşi arată prezenţa în întreaga natură, până la cele mai mici blocuri constitutive ale materiei. De la descoperirea quarcurilor, cărămizile ce formează protonii şi neutronii, fizicienii au folosit aceste simetrii pentru a studia proprietăţile intrinseci ale quarcurilor şi a descoperi ceea ce aceste proprietăţi ne pot spune despre legile fizice care le guvernează.
- Detalii
- Scris de Fermilab via Symmetry Magazine
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1780
Experimentul NUMI Off-Axis electron neutrino Appearance, cunoscut ca NOvA, constă din două detectoare uriaşe de particule amplasate la 800 km depărtare, iar sarcina lui este să exploreze proprietăţile unui fascicul intens de particule fantomatice numite neutrini.
- Detalii
- Scris de Ashley WennersHerron
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2068
Cercetătorii de la CERN, participanţi la un experiment privitor la antimaterie, au anunţat recent că au produs cu succes primul fascicul de atomi de antihidrogen. Isprava îi va ajuta să verifice dacă aceşti atomi diferă de corespondenţii lor din materie, ceea ce ar putea oferi oamenilor de ştiinţă indicii despre cum s-a format Universul nostru.
- Detalii
- Scris de Bob Yirka
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2686
Un trio de cercetători de la University of Tokyo din Japonia a perfecţionat tehnica de producere a levitaţiei obiectelor prin adăugarea de mai multe difuzoare şi prin controlul punctului focal al undelor sonore care sunt obţinute cu această ocazie. În acest sens, aşa cum se descrie într-un studiu care a fost încărcat pe serverul arXiv, ei au propus o metodă prin care au reuşit să producă levitaţia şi deplasarea unor obiecte în spaţiul tridimensional.
- Detalii
- Scris de Dave Goldberg
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2574
Astăzi vom discuta despre monopolii magnetici, de ce îi iubim, de ce tânjim după ei şi de ce nu am renunţat încă la ei. Întrebarea la care voi răspunde azi este următoarea: ce s-a întâmplat cu monopolii magnetici? Înainte de a vă arăta de ce monopolii magnetici sunt minunaţi o să vă spun mai întâi câteva cuvinte despre electricitate şi magnetism.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1675
O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a arătat, pentru prima dată, că atomii mai degrabă interacţionează împreună prin schimbul de lumină decât să acţioneze independent unul de altul.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 3103
Într-un articol de doar 3 pagini intitulat 'Information preservation and weather forecasting for black holes', publicat pe arXiv, renumitul fizician Stephen Hawking aduce o modificare radicală teoriei găurilor negre. Acesta susţine că "orizontul evenimentelor", graniţa invizibilă ce se considera că înconjoară o gaură neagră, în fapt nu există. În locul acestui "orizont al evenimentelor", Hawking propune un "orizont aparent", care ţine materia şi energia "prizoniere" temporar, pentru a le "elibera" ulterior.
- Detalii
- Scris de George Dvorsky
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1906
O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a reuşit să menţină starea cuantică a unor qubiţi de memorie timp de 39 de minute. Ar putea părea puţin, dar este de 100 de ori mai mult decât recordul anterior. Este o realizare inovatoare care ar putea deschide calea pentru realizarea unor calculatoare cuantice incredibil de rapide. Spre deosebire de calculatoarele convenţionale şi ale lor „biţi" de date, computerele cuantice folosesc „qubiţi" care reprezintă unitatea lor de măsură pentru cantitatea de informaţie.
- Detalii
- Scris de Dave Goldberg
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 2385
În acest articol vom aborda un paradox al relativităţii generale: în cazul în care timpul încetineşte în apropiere de orizontul evenimentelor al unei găuri negre, cum se poate ca ceva să cadă vreodată în interiorul ei? Întrebarea la care voi răspunde este: „Dacă o gaură neagră deformează spaţiul-timp într-o asemenea măsură încât încetineşte şi chiar opreşte timpul, cum se poate ca ceva să dispară vreodată dincolo de orizontul evenimentului (sau de punctul în care t=0)?
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1307
Leslie Rosenberg şi colegii săi se pregătesc să meargă la vânătoare. Ţinta lor: o particulă elementară dedusă teoretic, dar care nu a fost observată niciodată, denumită axion. Căutarea acesteia va fi efectuată cu ajutorul unui detector recent modernizat, extrem de sensibil, care se află în prezent într-o fază de testare la Center for Experimental Nuclear Physics and Astrophysics al University of Washington.
- Detalii
- Scris de Jennifer Chu
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1607
Până în prezent, oamenii de ştiinţă au confirmat existenţa a mai mult de 900 de exoplanete, planete aflate în afara sistemului nostru solar. Pentru a determina dacă vreuna din aceste lumi îndepărtate este locuibilă se impune cunoaşterea masei exoplanetei - ceea ce va ajuta cercetătorii să spună dacă planeta este alcătuită din gaz sau rocă şi alte materiale ce pot susţine viaţa.
- Detalii
- Scris de University of Warsaw via Phys.org
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1872
Imaginaţi-vă că aţi comandat mai multe vaze de sticlă având diferite culori. Fiecare vază este expediată separat. Ce părere v-aţi face despre serviciul de curierat dacă pachetele ajung la dumneavoastră aparent intacte, dar atunci când le deschideţi constataţi că toate vazele roşii sunt intacte şi toate cele verzi sunt sparte în bucăţi?
- Detalii
- Scris de Jennifer Chu
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1821
Conceptul de perpetuum mobile este foarte incitant. Imaginați-vă o mașină care funcționează continuu, fără să aibă nevoie de nicio energie exterioară - o caracteristică ce ar face alimentarea vehiculelor o chestiune ce ține de trecut. În timp ce o mașină perpetuum mobile inspiră posibilități foarte atrăgătoare, cei mai mulți oamenii de știință sunt de acord că este imposibil să existe o astfel de mașină - a efectua lucru mecanic fără niciun aport de energie contrazice legile termodinamicii.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
- Accesări: 1570
O echipă de fizicieni teoreticieni şi experimentalişti de la University of Stuttgart a studiat un singur atom având o mărime de ordinul micrometrilor. Acest atom conţine zeci de mii de atomi obişnuiţi în cadrul orbitei electronului său. Aceste rezultate au fost publicate în revista Nature. Interacţiunea dintre electroni şi materie este fundamentală în ceea ce priveşte proprietăţile materialelor cum ar fi conductivitatea electrică.
