LecturăAţi citit vreo carte bună recent? Dacă da, înseamnă că prietenii şi familia au avut de câştigat. Se pare că beletristica ne sporeşte temporar capacitatea de empatie. Abilitatea de a detecta şi de a înţelege emoţiile altor oameni şi de a deduce convingerile şi intenţiile lor este cunoscută drept ”teoria minţii”.

 

 

 

David Corner Kidd şi Emanuele Castano de la Noua şcoală pentru Cercetări Sociale din New York au verificat dacă faptul că citim beletristică – povestiri care conţin personaje complexe- poate contribui la o ascuţire a acestei capacităţi de empatie.

Ei au desemnat aleatoriu voluntari pentru fiecare dintre următoarele trei grupuri – cititorii de beletristică, cititorii de cărţi de succes tip best seller şi grupul celor care nu citesc deloc. Primului grup i s-a dat să citească fragmente din cărţile selecţionate pentru Premiul Naţional de Literatură, iar celui de al doilea grup i s-a dat să citească fragmente din cărţi de pe Amazom.combestsellers – cu personaje bi-dimensionale, nu foarte complexe şi uşor de înţeles. Toate cele trei grupuri au fost apoi invitate să interpreteze emoţiile anumitor expresii faciale – un test standard de empatie. Cei care citiseră beletristică au dovedit o abilitate crescută de empatie în comparaţie cu celelalte două grupuri. Rezultatul a fost acelaşi şi când s-au mai făcut şi alte teste cu alţi voluntari.

”Îmi place acest studiu şi oricine este tentat să se încreadă în aceste rezultate, dar în acelaşi timp, mai rămân o mulţime de întrebări” a spus Matthijs Bal de la Universitatea VU (Vrije Universiteit) Amsterdam, Olanda, care investigează şi el legătura dintre cititul beletristicii şi empatie.

”Studiul nu a precizat ce povestiri s-au citit – deci care aspecte ale povestirii contează de fapt? Se poate să fie vorba doar despre faptul că beletristica este mai greu de citit şi deci necesită un efort cognitiv mai mare”, a adăugat Bal.

Cercetările lui Bal sugerează că este nevoie de câteva zile de citit pentru a exista un efect asupra empatiei, ceea ce face ca rezultatele imediate ale noului studiu să fie surprinzătoare.

”Eu presupun că efectul este de scurtă durată şi se risipeşte în câteva ore sau în cel mai bun caz, în câteva zile. Sperăm ca această cercetare să reprezinte un prim pas spre o mai bună înţelegere a consecinţelor psihologice pe care le poate avea traiul în comunităţi care sprijină şi promovează literatura”, a spus Castano.

”Şi deşi aceste rezultate sunt doar preliminare, alte studii recente au raportat aceleaşi concluzii. Deci faptul că în SUA se pune mai puţin accent pe rolul beletristicii în educaţie ar putea fi îngrijorător”, a mai spus el. Studiul lui indică şi faptul că programele de lectură pentru deţinuţi ar putea oferi beneficii reale.



Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului reading-literary-fiction-makes-you-a-nicer-person, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Daniela Albu