Cer cristalinChiar şi cel mai întunecat nor poate lăsa să treacă puţină lumină. Scăderea abruptă a gradului de poluare a aerului care a urmat crizei economice din Grecia ar putea reprezenta o adevărată binefacere pentru sănătatea naţiunii. Detalii, în continuare.

 

 

 

 

 

Mihalis Vrekoussis de la Cyprus Institute din Nicosia şi colegii săi au folosit trei sateliţi şi o reţea de instrumente aflate la sol, pentru a măsura poluarea aerului de deasupra Greciei între 2007 şi 2011. Nivelurile de dioxid de azot au scăzut pe durata întregii perioade, cu o scădere bruscă notabilă de 30 până la 40 de procente deasupra Atenei. Monoxidul de azot, monoxidul de carbon şi dioxidul de sulf au scăzut, de asemenea (Geophysical Research Letters, DOI: 10.1002/grl.50118).

Nivelurile de poluare începuseră să scadă încă din 2002, dar această rată a accelerat, după 2008, cu un factor de 3,5, spune Vrekoussis. El a descoperit faptul că scăderea gradului de poluare era corelată cu o scădere a consumului de petrol, a activităţii industriale şi cu mărimea economiei. “Aceasta sugera faptul că reducerea adiţională raportată în ceea ce priveşte nivelurile de poluare ale petrolului are drept cauză recesiunea economică”, spune el.

În Atena, o combinaţie a folosirii exagerate a maşinilor şi a luminii solare a creat probleme serioase de sănătate, deci locuitorii oraşului ar trebui să resimtă beneficii reale. Lumina solară provoacă reacţii chimice care fac ca poluarea produsă de gazele de eşapament să fie mai periculoasă, de exemplu, prin formarea unor mici particule care provoacă probleme respiratorii. “Internările în spital, având ca motiv astmul, ar trebui să se reducă”, spune Dwayne Heard de la Universitatea Leeds din Marea Britanie.

Totuşi, nu sunt numai veşti bune: în ciuda scăderii nivelurilor de poluanţi, nivelurile de ozon aflat la nivelul solului – o altă cauză a problemelor respiratorii – au crescut. Ozonul este, în mod normal, suprimat de oxizii de azot, dar nivelul acestora a scăzut. Acest lucru mai scade din beneficii, spune Heard.

Grecia nu este singura ţară în care gradul de poluare a aerului a scăzut. Nivelurile de oxid de azot au scăzut de-a lungul întregii Europe, după criza financiară din 2008 (Scientific Reports, doi, org/j74). În Statele Unite, nivelurile de dioxid de azot au scăzut între 2005 și 2011, cea mai mare scădere având loc în punctul maxim al recesiunii (Atmospheric Chemistry and Physics, doi.org. J75).

Astfel de scăderi pot fi evenimente de scurtă durată sau guvernele le pot face permanente, spune Ronald Cohen de la Universitatea California, Berkeley, care a condus studiul realizat asupra Statelor Unite. “O perioadă de criză reprezintă o oportunitate reală pentru iniţierea de schimbări.” După colapsul financiar din 2008, de exemplu, Statele Unite şi Europa s-au angajat să reducă poluarea. “În 10 ani vom asista la sfârşitul poluării aerului în Statele Unite şi în Europa”, spune Cohen.” Este o poveste de succes incredibilă.”

Grecia, totuşi, nu profită de această oportunitate, spune Vrekoussis. “Investiţiile în tehnologiile curate şi în strategiile verzi, cu emisii reduse de carbon, au fost abandonate”, spune el. “Îmi este teamă că, pe termen lung, efectele negative le vor depăşi pe cele pozitive.”

Emisiile globale de gaze cu efect de seră au scăzut, iniţial, la începutul crizei financiare, dar nu cu mult. Economiile emergente, cum ar fi China şi India, şi-au continuat creşterea economică, deci o scădere minora a emisiilor în 2009, a fost urmată de o creştere imensă în 2010, creştere care a continuat şi în 2011.

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului greek-economic-crisis-has-cleared-the-air, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Alexandru Hutupanu