Cercetătorii de la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc au reușit să izoleze și să testeze, în premieră mondială, specii noi de bacterii care pot fi folosite la depoluarea mediului înconjurător, concluziile studiilor realizate în ultimii doi ani fiind făcute publice, vineri, în cadrul unei conferințe științifice.

 


Máthé István, conferențiar doctor în cadrul Departamentului de Bioinginerie, Facultatea de Științe Economice, Socio-Umane și Inginerești a Universității Sapientia — filiala din Miercurea Ciuc, a explicat presei că după efectuarea unor măsurători în teren, atât în medii poluate, cum ar fi apele provenite din procese tehnololgice, cât și în medii acvatice naturale — Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș — s-au realizat soluții nutritive care au permis cultivarea bacteriilor și înmulțirea lor în laborator.

Astfel, cercetătorii de la Universitatea Sapientia au realizat și folosit, în premieră în România, 'capcane microbiologice', cu ajutorul cărora bacteriile au fost cultivate și înmulțite și ulterior transportate în laborator, unde au fost identificate pe baza AND-ului și apoi studiate.

'Capcanele microbiologice au fost confecționate din spumă poliuretanică, tăiată în formă de cuburi. Acestea au fost îmbibate cu mediile de cultură speciale (n.r. soluțiile nutritive care permit cultivarea și înmulțirea bacteriilor) și așezate, apoi, în mediile acvatice (n.r. ape uzate, lacuri, tinoave). Acolo au fost ținute câteva săptămâni, timp în care microorganismele s-au înmulțit în capcane, putând fi transportate în laborator, unde au fost izolate', a explicat dr. Máthé István.

Specialiștii de la Universitatea Sapientia au reușit să izoleze și mai multe specii de bacterii noi pentru lumea științifică, în cadrul unor studii de biologie moleculară, numite 'studii metagenomice'.

'Am reușit să izolăm mai multe specii de bacterii noi pentru știință, circa 20, dintre care cel puțin cinci reprezintă și genuri noi, necunoscute până acum. Procentul de până la șapte la sută din numărul total de bacterii identificate pe baza studiilor metagenomice, pe care noi am reușit să îl izolăm cu succes, este mare, în comparație cu alte studii internaționale de până acum', a precizat conferențiarul din Miercurea Ciuc.

Câteva dintre bacteriile izolate din ape uzate de cercetătorii de la Universitatea Sapientia au proprietăți depoluante, putând 'biodegrada fenolul și compușii fenolici, poluanți toxici care pot provoca mutații genetice, chiar ereditare, și tumori canceroase'.

Potrivit profesorului universitar chimist Alexandru Szép, poluanții toxici se găsesc în apele uzate provenite din industria chimică organică, iar bacteriile izolate la Miercurea Ciuc 'se hrănesc' cu acești compuși și depoluează mediul de substanțele toxice.

'Rezultatul științific cel mai important al acestor cercetări este că s-a diversificat grupa de microorganisme capabile să consume fenolul și compușii săi ca sursă de carbon', a declarat Alexandru Szép.

Cercetătorii susțin că au testat capacitatea bacteriilor de a degrada fenolul și compușii acestuia, iar folosirea lor pentru depoluare poate reprezenta o alternativă mult mai prietenoasă cu mediul înconjurător la metodele chimice aplicate pentru epurare a apelor uzate sau pentru decontaminarea a solurilor poluate cu fenoli și compuși fenolici.

Specialiștii de la Universitatea Sapientia au efectuat aceste cercetări în cadrul unui proiect intitulat 'Izolarea de noi tulpini bacteriene cu potențiale aplicații în bioremediere și în biotehnologie', care este finanțat de 'Uniunea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării', organism aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, proiect care are o valoare de aproape 800.000 de lei.

Proiectul a fost coordonat de dr. Tamas Felföldi, cercetător la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc și lector la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, care a declarat presei că rezultatele studiului reprezintă un pas important în evoluția științifică, o parte dintre speciile de bacterii izolate fiind depuse în colecții internaționale și putând fi accesibile cercetătorilor interesați.

Rezultatele preliminare ale cercetării au fost prezentate la conferințe internaționale și au fost publicate în reviste de specialitate și, potrivit specialiștilor de la Universitatea Sapientia, au stârnit interesul mai multor cercetători din Ungaria, Italia sau Coreea de Sud.

Potrivit specialiștilor din Miercurea Ciuc, până în prezent doar 1% dintre bacteriile de pe glob, reprezentând 9.000 de specii, au putut fi cultivate în condiții de laborator, restul fiind necunoscute din punct de vedere științific.

Preluare de pe AGERPRES