Peştera Mota - Etiopia

Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi genom uman din Africa, datând de 4.500 de ani, potrivit unor studii publicate joi în revista americană "Science", care oferă o nouă lumină asupra unui misterios val migrator din Eurasia spre Cornul Africii produs în urmă cu 3.000 de ani.


Aceasta este prima dată când un vechi genom de pe continentul african, leagănul omenirii şi sursa întregii diversităţi genetice umane, a fost recuperat şi secvenţiat, au precizat oamenii de ştiinţă.




De asemenea, această secvenţiere a relevat faptul că mişcarea migratoare survenită cu trei milenii în urmă, din vestul Eurasiei în Africa, a fost de fapt mult mai importantă şi mai bruscă decât s-a crezut anterior, afectând fondul genetic al populaţiei din întreaga Africă.

Genomul a fost recuperat din craniul unui om îngropat cu faţa în jos în peştera Mota din munţii Etiopiei, care a rămas destul de rece şi uscată pentru a conserva ADN-ul timp de peste 4000 ani.

Înainte de aceasta, secvenţierea de genomuri umane antice, care sunt rare, s-a limitat numai la eşantioane găsite în Europa de Nord şi în regiunile arctice.

Acest val misterios de migraţie din Eurasia spre Africa, numit "reflux eurasiatic", a avut drept principală origine Orientul Mijlociu şi Asia Mică.

Vechiul genom descoperit anterior acestui eveniment a permis cercetătorilor să facă comparaţii genetice asupra a mii de ani de evoluţie şi să determine că aceşti eurasiatici au fost strâns legaţi de primii fermieri neolitici care au adus agricultura în Europa acum 4.000 ani.

Astfel, ADN-ul africanilor moderni din Africa conţine până la 25% din gene de la strămoşii eurasiatici veniţi odată cu această migraţie. În altă parte din Africa, de la vest la sud, populaţiile actuale au moştenit, de asemenea, aceste gene, prezente în cel puţin 5% din ADN-ul lor.

Având în vedere importanţa moştenirii genetice, cercetătorii estimează că migranţii din Eurasia de acum 3.000 de ani reprezintă peste un sfert din populaţia autohtonă. Ei s-au dispersat apoi din punct de vedere genetic de-a lungul întregului continent african.

"Acest genom antic deschide o fereastră spre trecutul îndepărtat, deoarece o singură persoană poate da imaginea genetică a unei întregi populaţii", a relevat Andrea Manica, cercetător la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, autoarea principală a studiului.

"Acest val de migraţie a eurasiaticilor occidentali spre Cornul Africii ar putea reprezenta până la 30% din populaţia indigenă, ceea ce este uimitor pentru mine", a estimat cercetătoarea, adăugând că "întrebarea este de ce această migraţie a fost atât de bruscă".

Motivul rămâne un mister, cu nicio legătură aparentă cu o cauză particulară referitoare la climă. Dovezile arheologice arată, totuşi, că această migraţie coincide cu sosirea culturilor agricole din Orientul Mijlociu, cum ar fi grâul şi orzul, sugerând că migranţii au ajutat la dezvoltarea unor noi forme de agricultură în regiune, au declarat cercetătorii .

"Africa este un creuzet pentru că ştim că în ultimii 3.000 de ani a existat o bulversare genetică a populaţiei", a declarat Gallego Llorente de la Universitatea Cambridge, unul dintre principalii coautori ai studiului. "Având un genom datând dinaintea acestei migraţii este un pas important" în acest domeniu de cercetare.

Totodată, cercetătorii au identificat adaptări genetice la viaţa la mare altitudine şi lipsa genelor pentru toleranţa la lactoză. Aceste trăsături genetice sunt comune cu cele ale locuitorilor actuali ai zonelor muntoase din Etiopia, ceea ce face din ei descendenţi direcţi ai omului de la Mota.



Preluare de pe AGERPRES/(autor: Constanţa Niţă, editor: Mariana Ionescu)