Povestea standard despre importanţa genelor în evoluţia vieţii este supraestimată. Sunt mulţi alţi factori care influenţează evoluţia unui individ şi evoluţia unei specii. Acest adevăr, susţinut de un număr din ce în ce mai mare de cercetători, pe baza dovezilor descoperite în timp, trebuie să se reflecte şi în cărţile de biologie.

 

 



Mediul de dezvoltare

Mediul de viaţă al unui organism este un factor important. Forma unui organism se presupune că este determinată de gene. Dar peştele ciclide din Lacul Malawi spune o altă poveste, şi anume că a dezvoltat caracteristici ce ţin de mediu (buzele şi fruntea), nu de gene.

 



Forma frunzelor de sicomor este, de asemenea, determinată doar în parte de gene, iar în parte de condiţiile de creştere (compoziţia solului, nivelul de umiditate etc.).


Mutaţii întâmplătoare ale ADN-ului


Evoluţia vieţii este complicată. Mutaţii întâmplătoare ale ADN-ului joacă, de asemenea, un rol important. Fizica cuantică, se crede, are o influenţă la nivel molecular, iar fizica cuantică este caracterizată de incertitudine şi probabilităţi.

Anumite mutaţii genetice rezultă din modul în care sunt plasaţi protonii în interiorul moleculei ADN. Protonii, constituenţi ai nucleului atomic, sunt subiecţi ai unui fenomen cuantic, numit incertitudine cuantică (Citiţi şi despre Principiul incertitudinii): un proton poate exista în două locuri în interiorul moleculei, în acelaşi timp, până în momentul în care maşina moleculară a celulei citeşte instrucţiunile stocate în ADN. Atunci poziţia protonului "se decide", un eveniment care, în anumite situaţii, produce mutaţii în structura ADN-ului.

Ideea că mecanica cuantică afectează biologia a fost întâi sugerată de Erwin Schrödinger (Citiţi şi despre Pisica lui Schrödinger) în cartea sa din 1944, Ce este viaţa?, carte care l-a inspirat pe fizicianul Francis Crick să intre în domeniul biologiei; acesta a descoperit, împreună cu James Watson, în 1953, structura ADN-ului (Citiţi şi articolul nostru despre Crick, Watson şi povestea descoperirii structurii AND-ului).

Adaptare după Genes not as important as you might think