O cercetare nouă din cadrul Departamentului de Ştiinţe Neurologice al Universităţii din Minnesota a dezvăluit faptul ca şoarecii  îşi pot manifesta regretul, o caracteristică cognitivă considerată a fi specifică omului. Constatările cercetării au fost publicate în revistă Nature Neuroscience. Pentru a măsura comportamentul cognitiv al regretului, A. David Redish, doctor în ştiinţe neurologice şi profesor la Universitatea din Minnesota, şi Adam Steiner, student  din cadrul Programului Pentru Absolvenţi în Ştiinţe Neurologice, care au condus această cercetare, au început de la definiţiile regretului utilizate în trecut de economişti şi psihologi.

 

 


,,Regretul implică recunoaşterea unei greşeli făcute, reprezentând sentimentul că dacă ai fi făcut altceva în trecut ţi-ar fi fost mai bine în prezent. Partea dificilă a acestei cercetări a fost separarea regretului de dezamăgire, ultima reprezentând acea stare în care situaţia nu este aşa de bună cum îţi închipuiai că o să fie. Pentru a face distincţia între cele două stări i-am lăsat pe şoareci să facă ce vor ei'', spune Redish.

Steiner şi Redish au creat un experiment pentru şoareci în care au observat cât de mult le ia acestora să aştepte pentru diferite alimente. ,,Este ca şi cum ai sta la rând la restaurant. Dacă coada e prea lungă la restaurantul chinezesc, renunţi la mâncarea chinezească şi te duci la restaurantul cu specific indian de peste drum", adaugă Redish. În timpul acestui experiment aparte, denumit ,,Coada de la restaurant",  şoarecele are de ales între mai multe alimente, însă are o perioadă limitată de timp pentru fiecare aliment în parte.

Constatările arată faptul că şoarecii erau dispuşi să aştepte mai mult pentru anumite arome, demonstrând faptul că au preferinţe individuale. Prin capacitatea de a măsura preferinţele individuale ale şoarecilor, Steiner şi Redish au putut măsura şi alegerile lor, bune sau proaste. Uneori, şoarecii renunţau la un aliment bun şi singura lor opţiune rămânea un aliment mai puţin dorit.

"La oameni,  în momentul  în care aceştia  îşi manifestă regretul, se activează o parte a creierului, denumită cortex orbital frontal. Am descoperit la şoarecii care şi-au dat seama că au luat o decizie proastă anumiţi indicatori în cortexul orbital frontal care exprimă oportunităţile ratate. Este foarte interesant că, în cazul rozătoarelor, cortexul orbital frontal exprimă decizia pe care ar fi trebuit să o ia acestea, şi nu recompensa ratată. Această constatare are sens, deoarece nu regretăm lucrurile pe care nu le obţinem, ci regretăm deciziile pe care nu le-am luat", completează Redish. Acesta a adăugat şi că rezultatele din cadrul experimentului "Coada de la restaurant" le permite savanţilor din domeniul neurologiei să îşi pună alte întrebări pentru a înţelege de ce oamenii iau deciziile pe care le iau. Având în vedere caracteristicile regretului la animale, Redish consideră că studiile viitoare ne-ar putea ajuta să înţelegem modul în care regretul poate afecta deciziile pe care le luăm.

Traducere de Marian Curuescu după reveals-rats-cognitive-behavior-thoughtcu acordul editorului