(Timp citire: 2 minute)

Parazit malarieVideoclipul de mai jos surprinde momentele în care parazitul malariei (Plasmodium) invadează o globulă roşie umană. Este pentru prima dată când se reuşeşte acest lucru la o rezoluţie bună. Plasmodium este responsabil pentru boala malariei (video inclus).

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

Celule stemDe două decenii, oamenii de ştiinţă au încercat să îndeplinească promisiunea că terapia cu celule stem va trata boli ca Parkinson, Alzheimer şi multe altele. Care este stadiul la care se află biologia astăzi privind folosirea celulelor stem? Citiţi acest articol.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Gândac de bucătărieGândacii trăiesc în cele mai diverse medii, unele foarte murdare, pline de bacterii. Pe bună dreptate, biologii s-au întrebat cum pot aceştia să supravieţuiască în asemenea condiţii insalubre? Cercetătorii au descoperit că gândacii dispun în creier de un antibiotic foarte puternic.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Balaurul bondocUn nou dinozaur prădător, denumit Balaurul bondoc, a fost descoperit în România. Descoperirea a fost publicată în prestigioasa publicaţie Proceedings of the National Academy of Sciences pe 31 august 2010 de către o echipă de cercetători români şi americani.  

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

VirusCu toţi ne dorim întâlniri cât mai rare cu virusurile. Din păcate, oricâte eforturi am face, este greu de realizat un atare deziderat. Ştiinţa vine cu ceva surprinzător: secvenţe ADN ale unor virusuri letale sunt prezente în genomul uman de mii de ani.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Colectie de insecteUn studiu recent realizat de Universitatea din Melbourne indică faptul că numărul speciilor de pe planetă este mai probabil de ordinul milioanelor decât de ordinul zecilor de milioane, aşa cum se considera anterior. Citiţi detalii în cele ce urmează...

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Craig VenterBiologul J.Craig Venter, cercetătorul care terminat primul cursa descifrării genomului uman, a anunţat pe 20 mai că împreuna cu echipa sa de specialişti a reuşit crearea unei celule controlate de un genom sintetic. Venter şi echipa sa au relizat sinteza unui genom bacterial - folosind 1000 de bucăţi de ADN comandate companiei Blue Heron, firmă specializată în sinteza ADN.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Şopârla cu coada ascuţită se reproduce asexuat, adică îşi produce propriile ouă, fără a fi nevoie de împerecherea cu un mascul pentru a naşte pui. În fapt, din cauza acestui tip de  reproducere, specia nu are decât membri de un singur sex, femele. Cum reuşesc speciile ce se reproduc asexuat, ca această specie de şopârlă, să evite diminuarea informaţiei genetice (ADN-ul) de la o generaţie la alta - a reprezentat unul dintre marile mistere pentru biologi.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Noi cercetări privind mecanismul de rezistenţă al bacteriilor la antibiotice explică de ce medicamente considerate miraculoase la momentul creării au devenit în doar câteva decenii ineficiente.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Probabil ştiţi că în organism există o continuă luptă între componentele sistemului imunitar şi microbii de toate tipurile. În videoclipul de mai jos puteţi vedea o leucocită (globulă albă), parte din sistemul imunitar, deplasându-se printre hematii (globule roşii), urmărind şi finalmente "înghiţind" o bacterie, Staphylococcus aureus. Filmul a fost făcut în anii '50 de David Rogers la Universitatea Vanderbilt.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Firma Invetech a furnizat către firma Organovo, situată în San Diego, primul model al unei imprimante biologice 3D. Ce înseamnă acest lucru? Oricât de science-fiction ar suna, este vorba despre o tehnologie ce permite crearea a diferite tipuri de ţesuturi şi organe prin intermediul calculatorului.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

O echipă de cercetători canadieni condusă de doctorul Jong Soo Park de la Universitatea Dalhousie din Halifax a descoperit 6 segmente identice de ADN care nu au mai fost vreodată văzute de om, cu vechime de 419 milioane de ani. Rezultatul descoperirii a fost publicat în revista Geobiology, în numărul din această lună.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Un grup de trei oameni de ştiinţă de la Universitatea Harvard, Zengcai V. Guo, Anne C. Hart şi Sharad Ramanathan (foto stânga), au reuşit să obţină o hartă a conexiunilor funcţionale între câţiva dintre neuronii sistemului nervos compact al nematodului C. elegans, un vierme cilindric cu doar 302 neuroni în structura sistemului nervos.

(Timp citire: 1 minut)

O echipă de cercetători americani au reuşit crearea în laborator a globulelor roşii. Rezultatul cercetătorilor a fost publicat într-un studiu care a apărut recent în Proceedings of the National Academy of Sciences. Pentru a crea globule roşii sintetice au fost folosite sfere de polimer biodegradabil supuse unui tratament cu isopropanol care transformă sferele dându-le forma specifică de disc a hematiilor. Pe discurile formate au fost puse straturi de proteine interconectate.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

cianobacteriaAu trecut deja câţiva ani de când schimbările climaterice globale au determinat intensificarea eforturilor de identificare a unor soluţii de a reduce emisiile de dioxid de carbon din atmosfera terestră, un gaz cu efect de seră produs îndeosebi prin arderea combustibililor fosili, hidrocarburile şi cărbunii.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Peter şi Rosemary Grant de la Universitatea din Princeton studiază cintezele din Insulele Galapagos de 36 de ani. Aceste insule reprezintă locul în care Charles Darwin a făcut observaţii importante asupra vieţuitoarelor de aici, observaţii care au condus la naşterea teoriei evoluţiei.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)
gena vaccinO echipă de imunologi din Canberra a identificat o genă - Dock8 - responsabilă cu controlul mecanismelor prin care organismul răspunde vaccinărilor. Studiul, publicat în ultimul număr al revistei Nature Immunology, a fost coordonat de către doctorul în imunologie Katrina Randall şi scoate în evidenţă faptul că atunci când gena Dock8 suferă o mutaţie, organismul efectiv "uită" că a fost vaccinat.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)
O echipă de cercetători din cadrul Laboratorului de Epidemiologie Genetică al Institutului de Cercetare Medicală Queensland din Brisbane, Australia, au identificat o genă - TCHH - tricohialină, din componenţa cromozomului 1, care are o influenţă puternică în stabilirea formei - drepte, ondulate ori creţe - a firului de păr. Au fost căutate variaţiile genetice existente în cazul subiecţilor, toţi de origine europeană, pentru a localiza ulterior gene asociate cu părul creţ sau drept. S-a constatat că 45% dintre descendenţii europenilor au păr drept, 40% ondulat şi doar 15% creţ.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

O echipă de cercetători de la Universitatea Yale a reuşit crearea unor molecule sintetice capabile să potenţeze răspunsul sistemului imunitar în prezenţa HIV şi a celulelor infectate cu HIV. De asemenea, aceste celule sunt eficiente împotriva celulelor cancerului de prostată. Realizarea a fost descrisă într-un studiu publicat recent în Journal of the American Chemical Society.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)
Una dintre componentele cheie ale materialului genetic, uracilul, substanţă prezentă în structura acidului ribonucleic (ARN), a fost reprodusă în laborator de către oamenii de ştiinţă de la NASA care studiază originea vieţii. Aceştia au descoperit că dacă o mostră de gheaţă care conţine pirimidină este expusă acţiunii radiaţiilor ultraviolete în condiţii similare celor existente în spaţiul cosmic, ia naştere acest ingredient esenţial vieţii aşa cum noi o cunoaştem şi înţelegem în prezent.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

sarutul virusuriDacă sunteţi tentaţi să credeţi că sărutul a apărut de-a lungul evoluţiei speciei umane ca simplu mecanism de exprimare a sentimentelor romantice între bărbat şi femeie, cercetătorii britanici de la Universitatea din Leeds au toate motivele să vă contrazică, posedând şi argumente ştiinţifice să o facă. Se pare că practica sărutului a avut un rol major în răspândirea unor virusuri extrem de importante în cadrul mecanismelor de asigurare a sănătăţii reproductive la specia umană.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Cât de mare este o celulă? Foarte mică, dar cât de mică în comparaţie cu, să zicem, un bob de cafea? Răspunsul îl puteţi afla singuri mergând pe pagina realizată special de Universitatea din Utah. Veţi avea posibilitatea să zoomaţi de la dimensiunea bobului de cafea până la dimensiunea unui atom de carbon, trecând pe lângă viruşi, bacterii etc.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)
simt magneticOamenii de ştiinţă ştiu de multă vreme că păsările migratoare folosesc adevărate busole biologice pentru a se orienta în timpul migraţiilor sezoniere. Mecanismele care stau la baza funcţionării acestui veritabil al şaselea simţ biologic nu sunt încă pe deplin cunoscute, dar un studiu publicat în ediţia din 29 octombrie a revistei Nature prezintă o ipoteză care contrazice teoriile existente în prezent.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)
toleranta la alcoolO echipă de cercetători de la Universitatea statului Carolina de Nord a publicat în numărul din octombrie al revistei Genetics un studiu în care dezvăluie descoperirea unui mecanism genetic de a creşte toleranţa la alcool a drosophilei melanogaster (musculiţa de oţet).

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)
amintiri false la musteO echipă de cercetători de la Universitatea Oxford, condusă de către Gero Miesenböck, a reuşit "implantarea" unei amintiri false în creierul unei muşte. Experienţa traumatizantă, căci despre aşa ceva este vorba, a fost implantată prin manipularea directă a activităţii unor neuroni din creierul muştei. Studiul a fost publicat în numărul din 16 octombrie al revistei Cell.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Se cunoaşte că la scară mică ADN-ul are forma unei spirale. Dar genomul din fiecare celulă are aproximativ doi metri. Cum este acesta împachetat astfel încât să se menţină accesul la diferitele segmente ADN fără probleme?

Cercetători de la Harvard University, the Broad Institute of Harvard and MIT, University of Massachusetts Medical School şi the Massachusetts Institute of Technology, care au studiat această problemă, au publicat recent în revista Science rezultatele studiilor şi au afirmat că au înţeles modul în care este dispus ADN-ul în trei dimensiuni.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

IBM chipuri cititoare de ADNDivizia de Cercetare a IBM a găsit o modalitate de a descifra codul ADN prin intermediul unor chipuri electronice. Compania americană se aşteaptă ca, odată finalizate proiectele sale în acest sens, acestea să aducă o scădere a preţului de analiză a genomului unei persoane la 1000 de dolari. Prima reuşită în acest domeniu a presupus costuri de 3 miliarde de dolari.

(Timp citire: 1 minut)
sange cordon ombilicalSângele de la nivelul cordonului ombilical uman conţine celule mult mai adaptabile decât au indicat studiile anterioare. Oamenii de ştiinţă din cadrul Institutului de Cercetări în Biologie Salk împreunnă cu colegii lor de la Centrul de Medicină Regenerativă din Barcelona au reuşit "reprogramarea" acestor celule, care au căpătat astfel proprietăţi similare celulelor stem conţinute în embrionii umani. Rezultatele sunt semnificative deoarece identifică la nivelul sângelui din cordonul ombilical o sursă de celule cu potenţial nelimitat, cel puţin din punct de vedere teoretic.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)
Ardipithecus ramidusO echipă formată din peste 40 de cercetători din întreaga lume a publicat în numărul din această săptămână al prestigioasei reviste "Science" concluziile studiilor efectuate asupra unor rămăşiţe umane descoperite în Etiopia. Ardipithecus ramidus, pe scurt Ardi, a trăit acum în jur de 4,4 milioane de ani şi, deşi nu este veriga lipsă - strămoşul comun al oamenilor şi maimuţelor căutat de antropologi, reprezintă totuşi cea mai veche specie pre-umană cunoscută în prezent. 

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Ideea de a "citi" ce se întâmplă în mintea umană prin intermediul echipamentelor moderne nu este nouă. Filmele SF ne oferă diverse metode cu explicaţii dintre cele mai ingenioase, doar că mai greu de realizat în practică...

Nu, nu este vorba despre telepatie, ci despre scanarea prin rezonanţă magnetică funcţională a creierului (fMRI - functional magnetic resonance imaging).

Cercetători de la Universitatea Orsay, Franţa, au scanat creierul unor subiecţi pentru a determina modelul activităţii cerebrale în cazul în care le-au fost supuse atenţiei cifre şi puncte. S-a constatat că pe baza acestor scanări se poate determina ce cifre ori câte puncte văd subiecţii. Interesant de notat este faptul că cifra 2 este procesată în mod diferit de creier faţă de 2 puncte.

Detaliile acestui experiment au fost publicate pe 24 septembrie în revista Current Biology.

Comentarii -