SangeAlbumina serică umană, sau ASU, este o proteină esenţială din sânge care este folosită în tratamentul arsurilor grave, cirozelor hepatice şi şocurilor hemoragice şi este utilizată în producţia de vaccinuri. E obligatoriu să fie extrasă din sânge curat provenit din donaţii.

Comentarii -

PetrelSpecie: Pterodroma baraui. Habitat: Insula Réunion din vestul Oceanului Indian. Împerecherea: la lumina palidă a lunii. Poate că dacă ar fi să numim o vietate activă la lumina lunii, ne-am gândi cu toţii la un vârcolac. Totuşi, astăzi nu vom părăsi teritoriul realităţii.

Comentarii -

Pisica fluorescentaImaginea din stânga înfăţişează o pisică fluorescentă și nu a fost modificată în niciun fel. Pisica, pe de altă parte, a suferit anumite modificări. Un grup de cercetători au alterat-o genetic pentru a străluci aşa cum se poate vedea. Detalii, în continuare...

Comentarii -

BioterorismO comisie de biosecuritate americană decide dacă o cercetare importantă privind gripa aviară H5N1 nu este prea periculoasă pentru a fi publicată. Cercetarea arată că un număr mic de mutaţii ar putea permite gripei aviare H5N1 să provoace o pandemie umană letală.

Comentarii -

CreierUn transplant de neuroni a refăcut la şoareci zonele afectate din creier, crescând speranţele că transplanturi asemănătoare ar putea ajuta într-o zi la tratarea leziunilor măduvei spinării, a bolii Parkinson sau a altor afecţiuni ale creierului.

Comentarii -

DisneylandChiar de la intrare, Disneyland este proiectat să arunce o vrajă asupra vizitatorilor. Prima parte - Main Street (Strada Principală) - pare că se întinde mile întregi către castelul din depărtare. Toate acestea se bazează pe iluzii optice. Detalii, în continuare.

Comentarii -

Stenolemus bituberusPentru majoritatea insectelor, mersul pe plasa unui păianjen şi deranjarea firelor lipicioase ar fi idee foarte proastă. Vibraţiile distincte ale prăzii  agitate servesc doar la atragerea păianjenului şi se termină inevitabil cu muşcarea insectei, ambalarea în pânză şi digerarea sa.

Comentarii -

Drojdiile si teoria jocurilorCum pot, prin evoluție, să apară specii în care indivizii fac un efort ajutând și alți indivizi, nu doar pe ei înșiși? Un studiu pe drojdie (un organism unicelular), realizat de o echipă de cercetători de la MIT, aduce o explicaţie în această direcţie.

Comentarii -

Insecta cu ochi bifocaliOchelarii bifocali permit purtătorilor să focalizeze deopotrivă obiectele îndepărtate şi cele apropiate, uitându-se prin diferite părţi ale lentilei. Se spune că Benjamin Franklin a inventat aceste lentile, dar de fapt ele există de milioane de ani, în natură.

Comentarii -

Citrat de fierExistă multe ipoteze în ceea ce privește originea vieții. Toate se lovesc însă de un paradox al naturii comparabil cu celebra întrebare cu oul și găina. Cum este posibil ca aminoacizii și nucleotidele să fi apărut înaintea catalizatorilor care contribuie la formarea lor?

Comentarii -

AnestezieO echipă de cercetători de la Spitalul Pediatric din Boston a dezvoltat o nouă metodă de administrare lentă a anestezicelor. Ideea ar putea revoluţiona nu numai modul în care este tratată durerea din timpul operaţiei şi cea postoperatorie, ci şi durerea cronică.

Comentarii -

Om de NeandethalOmul de Neanderthal a dispărut în urmă cu aproximativ 30.000 de ani, cu 15.000 după ce omul modern a ajuns şi s-a stabilit pe acest continent. Deci o lungă bucată de timp indivizii celor două specii au trăit în acelaşi areal.

Comentarii -

RomaCercetători de la University of London au descoperit că oamenii ale căror familii au trăit la oraş de multe generații au o rezistenţă mai mare împotriva bolilor cauzate de bacterii decât cei ai căror strămoşi locuiau în sate sau așezări izolate.

Comentarii -

Soarecii si cuantele de memorieOamenii de ştiinţă au descoperit faptul că memoria vine în pachete mici şi au constatat acest lucru făcându-i pe şoareci să creadă că au fost teleportaţi. Citiţi în continuare despre un experiment în urma căruia a fost evidenţiat caracterul discret al memoriei.

Comentarii -

TibetaniCercetătorii au identificat 10 gene care le permit populaţiilor tibetane să trăiască la mari altitudini, dezvoltând procese metabolice mai eficiente. O înţelegere detaliată a acestor schimbări ar putea conduce la crearea de terapii pentru diverse afecţiuni cardio-respiratorii.

Comentarii -

LebadaUn grup de la Universitatea Washington aduce indicii care susţin că greutatea păsărilor zburătoare este limitată de incapacitatea acestora de a-şi înlocui penele de zbor destul de repede. Cele mai grele păsări zburătoare în prezent sunt lebedele de 15 kg.

Comentarii -

Celule inimaChiar dacă până acum în facultăţile de medicină şi nu numai ni se spunea că murim cu aceleaşi celule ale inimii cu care ne naştem, se pare totuşi că lucrurile nu stau aşa şi că celulele inimii se pot diviza. Un studiu publicat în revista ”Science” confirmă acest fapt.

Comentarii -

Puii si aritmeticaUnele abilități matematice sunt înnăscute - lucru demonstrat deja de Karen Wynn de la Universitatea Yale care a efectuat teste pe pui de animale nou-născuţi. Dar această calitate o au și puii de găină care au doar 3 sau 4 zile de viață. Detalii, în continuare.

Comentarii -

microARNParticule ultrasensibile oferă o nouă perspectivă în diagnosticarea cancerului. Mici particule care măsoară nivelul moleculelor micro-ARN din sânge ar putea să ajute la diagnosticarea şi monitorizarea mai multor boli. Pentru mai multe detalii, citiţi articolul.

Comentarii -

Oameni împreunăAtitudinea ta faţă de alte persoane poate avea un efect major asupra sănătăţii tale. Singurătatea creşte riscul oricărui lucru de la atacuri de inimă la demenţă, depresie şi moarte, în timp ce oamenii care sunt mulţumiţi de viaţa lor socială dorm mai bine.

Comentarii -

GândAtunci când te întrebi de originile creierului nostru, nu te uita la Homo Sapiens, cimpanzei, peşti sau chiar viermi. Multe componente cheie au apărut prima dată la organismele unicelulare, mult înaintea animalelor, materia cenuşie sau chiar nervii să existe.

Comentarii -

AmprenteDin cauza unei mutaţii genetice rare, un număr mic de oameni nu au amprente. Nu este premisa neplauzibilă a unei poveşti cu crime, ci un fapt dovedit, care este notabil mai ales din pricina unor confuzii pe timpul controlului la graniţă.

Comentarii -

E.coliÎntr-un laborator din Singapore, oamenii de ştiinţă concep şi cultivă bacterii kamikaze. Dacă eforturile lor vor fi încununate cu succes, se vor alege cu aplauze şi nu cu puşcărie, pentru că ţintele lor nu sunt oameni şi nici clădiri, ci bacterii.

Comentarii -

AminoaciziViaţa aşa cum o ştim noi se bazează pe un set de 20 de aminoacizi ce stau la baza formării proteinelor, ce iau parte la procesele biologice. Toate organismele folosesc aceiaşi aminoacizi de mai bine de trei miliarde de ani. Dar de ce preferă viaţa 20 de aminoacizi?

Comentarii -

Furnica zombiO echipă multinaţională de cercetători a arătat cum o ciupercă afectează o specie de furnici (Camponotus leonardi) din Tailanda, făcându-le să se comporte ca nişte mici zombi şi să sfârşească în cele din urmă în locuri propice pentru reproducerea fungilor.

Comentarii -

EnterotipuriÎntr-un articol recent publicat de revista Nature se arată că flora bacteriană prezentă în intestinele omului ne împarte în trei categorii, în funcţie de proporţiile acestor bacterii. De ce trei? De ce în configuraţiile descoperite? Nu se ştie, dar iată ce se cunoaşte deja...

Comentarii -

Genomul umanNe-am obişnuit ca la câteva zile mass-media să promoveze o ştire despre descoperirea unor gene responsabile, chipurile, pentru diverse boli, creându-se impresia că zilele bolilor care afectează umanitatea sunt numărate. Dar cât adevăr este în aceste ştiri?

Comentarii -

SalmonellaVirusologul Fenyong Liu şi bacteriologul Sangwei Lu, doi cercetători de la University of California, Berkeley au făcut o serie de descoperiri promiţătoare ce pot duce în viitor la găsirea unui tratament antiviral ce se bazează pe înghiţirea bacteriei Salmonella.

Comentarii -

Cercetători din SUA au descoperit cum o specie de şopârle din SUA se adaptează pentru a supravieţui atacului furnicilor roşii. Aceste şopârle dezvoltă membre posterioare mai lungi şi prezintă un comportament de apărare nou. Aceeaşi specie de şopârle, dar din zonele în care nu a pătruns această furnică, nu prezintă acest comportament. Această descoperire demonstrează încă o data validitatea teoriei evoluţiei.

O nouă dovadă a evoluţiei: O specie de şopârle se adaptează pentru a supravieţui

Comentarii -

Parazit malarieVideoclipul de mai jos surprinde momentele în care parazitul malariei (Plasmodium) invadează o globulă roşie umană. Este pentru prima dată când se reuşeşte acest lucru la o rezoluţie bună. Plasmodium este responsabil pentru boala malariei (video inclus).

Comentarii -