Imaginea a fost obţinută de misiunea NASA "Solar Dynamics Observations mission" pe 15 iulie (lungime de undă: 304 Angstromi)

Se îndreaptă Pământul către o nouă epocă de gheaţă? Dacă luăm în calcul numărul în descreştere al petelor solare, pare că ne îndreptăm către un ciclu solar fără pete solare, care ar putea duce la temperaturi mai scăzute pentru următoarele decenii.

 

Chiar înseamnă acest declin al activităţii solare că vom avea schimbări climatice semnificative pe Terra?

În 1645 a început o perioadă cunoscută sub numele de Minimul Maunder, când Soarele a fost (aproape) fără pete (s-a stabilit că Soarele a avut 40-50 de pete, în comparaţie cu 40-50 de mii de pete, consemnate în mod obişnuit). Această perioadă a durat aproximativ 70 de ani şi este cunoscută ca "Mini-epoca de gheaţă", pentru că în Europa şi America de Nord s-au consemnat temperaturi mai mici decât media.


Cu toate acestea trebuie menţionat că teoria conform căreia o activitate solară diminuată duce la schimbări climatice este încă controversată, întrucât nu s-au putut identifica dovezi certe care să stabilească o cauzalitate între cele două (activitate solară şi schimbări climatice).


Soarele are propriul câmp magnetic, ale cărui amplitudine şi configurare spaţială variază în timp. Evoluţia câmpurilor magnetice duce la schimbări ale radiaţiei electromagnetice, ale intensităţii plasmei ce vine de la Soare către Pământ şi ale numărului de pete solar.
    

Helen Popova, cercetător la Universitatea Lomonosov din Moscova, este de opinie că dacă teoriile curente privind impactul activităţii solare asupra climatului sunt corecte, atunci diminuarea activităţii solare va duce la temperaturi mai scăzute pe Terra. Aceasta a creat un model matematic unic al evoluţiei activităţii magnetice a Soarelui, care este utilizat pentru a determina apariţia de minime ale activităţii solare şi care ajută la interpretări fizice ale evoluţiei solare.

 


Helen Popova



"Dat fiind faptul că umătoarea perioadă de minim va dura cel puţin 30 de ani (trei cicluri solare), e posibil ca scăderea temperaturii pe Terra să nu fie atât de mare pe cât a fost pe timpul Minimului Maunder", a afirmat Popova. "Dar trebuie să examinăm aceste aspecte în detaliu. Ţinem legătura cu climatologi din diverse ţări".

Ciclul solar reprezintă o perioadă de aproximativ 11 ani care se concretizează în schimbări ale activităţi solare şi în variaţia numărului de pete solare. Ciclul solar curent a început în ianuarie 2008, cu o activitate minimă care s-a terminat la începutul anului 2010. Soarele este acum pe cale să atingă un minim istoric al activităţii solare, pe o perioadă evaluată de peste 250 de ani (înregistrările datează din 1750). Declinul activităţii solare a început în 1956, când aceasta a atins un maxim.

        Helen Popova şi-a prezentat concluziile în cadrul Întâlnirii naţionale astronomice desfăşurată în Llandudno, Ţara Galilor.
        Perioada de răcire cea mai accentuată ar fi între 2030 şi 2040.

Noi furtuni solare

Dar acest minim al activităţii Solare nu înseamnă că Soarele nu ne va oferi şi surprize. La nivelul Soarelui este în curs formarea unor găuri ale coroanei solare, din cauza reconfigurării câmpului magnetic solar, care se manifestă prin fluxuri energetice de mare viteză (eng. hig-speed streams). Aceste fluxuri pot cauza furturi geomagnetice puternice pe Pământ şi schimbări ale radiaţiei din magnetosfera interioară.

Găurile solare reprezintă regiuni din atmosfera externă a Soarelui (coroana solară) caracterizate prin temperaturi şi densitate mai scăzute. Soarele conţine câmpuri magnetice care se desprind din zonele din coroană care sunt foarte subţiri din cauza nivelurilor scăzute de energie, rămânând conectate la suprafaţa solară.

Există o serie de sonde spaţiale care studiază Soarele, printre care: Solar Dynamics Observatory (SDO), Solar and Heliospheric Observatory (SOHO) şi Solar Terrestrial Relations Observatory (STEREO). Acestea furnizează continuu date privind evoluţia coroanei solare.

În plus, NASA creează o sondă spaţială numită Solar Probe Plus, care va fi lansată la jumătatea anului 2018, va zbura mai aproape de Soare decât oricare alt instrument uman şi, se crede, va revoluţiona modul în care înţelegem fenomenele solare. Principalele obiective ale sondei sunt de a înţelege încălzirea coroanei solare şi de a explora mecanismele fizice care accelerează vântul solar şi particulele energetice. Ca urmare, vom putea îmbunătăţi previziunile privind activitatea solară şi impactul acesteia asupra planetei noastre.



Traducere şi adaptare după Solar activity is declining—what to expect? şi New Ice Age may begin by 2030