Calea LacteeDoi cercetători de la Universitatea Harvard au publicat o lucrare în revista Physical Review Letters în care sugerează că un disc de materie întunecată care s-ar afla ascuns în planul galaxiei Calea Lactee ar fi putut provoca ciocnirile de asteroizi sau comete cu planeta noastră.

 

 

 

În lucrarea lor, Lisa Randall şi Matthew Reece sugerează că un astfel de disc de materie întunecată ar putea perturba orbitele corpurilor din cadrul norului Oort, unele dintre acestea putându-se îndrepta în direcţia Pământului.

 

Revolutie sistem solar

Sistemul nostru solar orbitează în jurul centrului galaxiei Calea Lactee, efectuând o rotaţie completă în jurul acestuia în aproximativ 250 de milioane de ani. În cursul acestei mişcări de revoluţie el oscilează în sus şi în jos, traversând planul galactic la fiecare 32 de milioane de ani. În cazul în care există un disc dens de materie întunecată de-a lungul planului galactic, aşa cum este prezentat în imaginea de mai sus, atunci acesta ar putea perturba orbitele cometelor din norul Oort care se află la marginea exterioară a sistemului nostru solar. Acest lucru ar putea explica ciocnirile catastrofale care au avut loc, în mod periodic, între planeta Pământ şi meteoriţi sau comete. Credit: Physics 7, 41 (2014) | DOI: 10.1103/Physics.7.41.



Oamenii de ştiinţă au remarcat faptul că frecvența ciocnirilor de asteroizi sau comete cu Pământul prezintă o ciclicitate de aproximativ 35 de milioane de ani, acest lucru fiind dovedit de urmele craterelor de pe suprafaţa Pământului. Deocamdată există doar presupuneri privind cauza ce provoacă această periodicitate în ceea ce priveşte frecvența ciocnirilor dintre planetă noastră şi asteroizii sau cometele din spaţiul cosmic. Unii au sugerat că aceasta se datorează prezenţei unei planete misterioase care este ascunsă vederii noastre sau că ar fi vorba despre o stea companion a Soarelui care nu a fost încă descoperită. De data aceasta doi cercetători sugerează că ar putea fi vorba despre efectul gravitaţional al unui disc de materie întunecată care se află în planul galaxiei Calea Lactee.

Nu este pentru prima dată când oamenii de ştiinţă sugerează că ar putea exista un astfel de disc, existența acestuia a fost propusă anterior pentru a explica de ce galaxia noastră nu se dezintegrează ca urmare a mişcării sale de rotaţie. Cu toate acestea este pentru prima dată când un astfel de disc a fost propus pentru a explica de ce planeta noastră este bombardată periodic cu asteroizi sau comete.

În lucrarea lor, Randall şi Reece subliniază faptul că modul actual în care înţelegem particulele care formează materia întunecată nu se potriveşte cu efectul indus de aceasta, adică de atragere a obiectelor cosmice din locul în care se află acestea. Acest lucru este evidenţiat de altfel şi de numele acestor particule componente care au fost denumite WIMP (weakly interacting massive particles) adică particule masive care interacţionează slab cu materia obişnuită. În schimb, ei sugerează că o parte din materia întunecată ar putea fi caracterizată de „interacţiuni electromagnetice puternice între particulele de materie întunecată" ceea ce ar determina apariţia unui efect gravitaţional puternic. În cazul în care acest lucru este adevărat atunci ar părea plauzibil ca în timp ce sistemul solar se învârte în jurul centrului galaxiei noastre, în special atunci când ne aflăm mai aproape de norul Oort, orbitele unora dintre obiectele care se află acolo să fie perturbate de efectul indus de materia întunecată. Acest lucru ar putea provoca ciocnirea acestora cu planeta noastră.

Noua teorie propusă de cei doi cercetători are unele probleme, deoarece ea presupune că există o periodicitate dovedită de apariţie a craterelor pe suprafaţa Pământului, ceea ce nu este cazul. Oamenii de ştiinţă nu sunt chiar siguri că craterele de pe suprafaţa Pământului au fost provocate de astfel de obiecte. În orice caz, teoria va fi confirmată sau infirmată de datele ce vor fi obţinute de misiunea Gaia a Agenţiei Spaţiale Europene care ar urma să ne prezinte cea mai bună imagine de până acum a galaxiei Calea Lactee.



Traducere de Cristian-George Podariu după dark-disk-milky-plane-rash, cu acordul Phys.org.