NU sucurilor cu indulcitori. DA apeiDesigur, zahărul este un lucru rău pentru organismul tău. Dar ar trebui introdusă o vârstă minimă necesară consumului de sucuri cu zahăr? Conform endocrinologului pediatru Robert Lustig de la Universitatea San Francisco, răspunsul este, fără dubii, da.

 

 

 

El spune că îndulcitorii adăugaţi dăunează sănătăţii într-un mod comparabil cu alcoolul şi tutunul şi că, în consecinţă, consumul lor ar trebui reglementat în conformitate cu acest fapt. Într-un articol scris pentru revista Nature, Lustig şi colegii săi au susţinut că statul ar trebui să blocheze selectiv accesul la zahăr prin intermediul unor reguli destul de rigide.

Lustig a militat ani buni împotriva adaosului de zahăr, în special împotriva îndulcitorilor ce conţin fructoză. În recentul articol, Lustig şi colegii săi Laura A. Schmidt şi Claire D. Brindis atrag atenţia că fructoza şi alte zaharuri pot cauza intoxicaţie hepatică, printre alte boli cronice.

Aceştia au scris următoarele:

Puţin zahăr nu reprezintă o problemă, dar în cantităţi mai mari, ucide – încetul cu încetul. Dacă organele internaţionale sunt cu adevărat interesate de sănătatea publică, ar trebui să se gândească serios să limiteze consumul de fructoză – şi principalele forme sub care aceasta este distribuită, siropul de glucoză-fructoză şi sucroza –, care prezintă pericole pentru indivizi şi întreaga societate deopotrivă.

Pentru a restricţiona consumul de zahăr, cercetătorii încep cu idei preluate din restricţiile existente din cazurile alcoolului şi tutunului. Aceştia sugerează să se impună taxe pentru “băuturile acidulate îndulcite, alte băuturi îndulcite cu zahăr (spre exemplu, sucul, băuturile energizante şi laptele cu ciocolată) şi cerealele cu zahăr”. Mai mult, ei luptă pentru reducerea accesibilităţii zahărului, în special pentru copii. Această restricţie ar face chiar şi mai grea amplasarea automatelor cu băuturi îndulcite şi gustări cu zahăr în şcoli şi la locurile de muncă, adăugându-se regulilor deja existente care au dus la interzicerea vânzării sucurilor în anumite şcoli.

Dar există paşi chiar mai mari ce pot fi luaţi pentru a limita disponibilitatea îndulcitorilor. Lustig şi colegii săi scriu următoarele:

Statele ar putea introduce ordonanţe pentru a controla numărul de restaurante fast-food şi al băcăniilor din cadrul comunităţilor cu venituri reduse, în special în jurul şcolilor, înlocuindu-le cu aprozare şi pieţe. O altă opţiune ar fi limitarea vânzărilor în timpul orelor de curs sau introducerea unei vârste minime (precum 17 ani) pentru achiziţionarea băuturilor cu zahăr, în special a sucurilor carbogazoase. Unii părinţi din Philadelphia de Sud, Pennsylvania, au avut această iniţiativă, postându-se în faţa acestor tipuri de magazine şi nelăsându-i pe copii să intre. De ce nu ar putea o lege a sănătăţii publice  face acelaşi lucru?


 

 


Să refuze să permită amplasarea restaurantelor de tip fast-food în anumite zone? Să interzică accesul copiilor în buticuri? Îmi imaginez că nu prea ar accepta nimeni schimbări atât de radicale. Cred cercetătorii cu adevărat că oamenii vor sta în banca lor şi că vor permite guvernului să le ia produsele de patiserie, dulciurile şi sucurile? Peste cadavrele noastre. În mod surprinzător, cercetătorii nu consideră că dorinţa de zahăr ar fi cel mai mare obstacol al lor.

Cercetătorii spun că:

Nu va fi uşor să reglementăm consumul de zahăr – în special în magazinele noi din ţările aflate în dezvoltare, unde băuturile dulci sunt adesea mai ieftine decât apa potabilă sau laptele. Înţelegem că intervenţia societăţii cu scopul de a reduce cantitatea de produse zaharoase produse şi cerute ar presupune o luptă politică acerbă cu puternica industrie a zaharoaselor, şi ar fi nevoie de multă implicare din partea celor pe care i-ar afecta o astfel de reducere.

Aşadar, oamenii de ştiinţă cred că cea mai mare problemă când vine vorba de reglementarea consumului de zahăr o reprezintă industria zaharurilor. Dar chiar şi fără aceasta, ar renunţa vreodată oamenii la dreptul lor de a mânca dulciuri?

Deşi zahărul cauzează în mod cert boli, nu cred că vor fi vreodată introduce astfel de reguli. Şi nu doar pentru că ar protesta populaţia.

Un motiv al reglementărilor în vigoare în ceea ce priveşte tutunul şi alcoolul îl reprezintă protecţia celorlalţi. Tutunul poate cauza cancer atât fumătorului, cât şi persoanelor expuse la fum. Alcoolul nu este doar o substanţă ce provoacă dependenţă şi poate otrăvi corpul dacă este ingerată în cantităţi suficient de mari, dar afectează de asemenea judecata, până în punctul în care băutorul ar putea, să spunem, să se urce într-o maşină şi să lovească un alt conducător auto sau o persoană care merge pe jos. Guvernul nu reglementează accesul la aceste substanţe doar pentru a-i proteja pe fumători şi pe băuturi, ci pentru a îi proteja pe ceilalţi de aceştia. Exceptând cazul în care se va descoperi că zahărul îi afectează pe oamenii ce ne privesc mâncându-l, astfel de restricţii stricte nu vor apărea probabil pentru multă vreme de acum înainte.

 


Articolul reprezintă traducerea articolului Scientists say sugar is as toxic as alcohol – and there should be a drinking age for soda, publicat pe site-ul http://io9.com.
Traducere: Anca Negulescu