În iunie 2012, astronomii care lucrează cu telescopul spaţial Kepler au făcut o declaraţie îndrăzneaţă: toate stelele sunt orbitate de planete. Deşi acest lucru este uşor de înţeles (dacă nu evident), totuşi, nu se ştia câte planete de dimensiunea Pământului există.
Dar acum, o nouă cercetare a datelor transmise de Kepler poate oferi răspunsul – unul extraordinar de interesant. Conform studiului recent, prezentat la cea de-a 221-a întâlnire a Societăţii Astronomice Americane în California, Calea Lactee este gazda a nu mai puţin de 17 miliarde de planete ce au o dimensiune aproximativ egală cu cea a Pământului.
Dirijat de Francois Fressin de la centrul pentru astrofizică Harvard-Smithsonian (CfA), studiul arată că aproape 17% din stele au o planetă de dimensiunea Pământului pe o orbită mai apropiată decât cea a lui Mercur. Astfel, ori de câte ori alegem şase sisteme stelare, o asemenea planetă se găseşte sigur în unul din ele. Dat fiind faptul că galaxia noastră conţine în jur de 100 de miliarde de stele, ajungem la concluzia că există 17 miliarde de astfel de planete.
Planete care nu seamănă cu Pământul şi care nu sunt, neapărat, în zona Goldilocks
În acest moment, este important de atras atenţia că acest număr descrie doar acele planete care se află în apropierea stelei-mamă – o distanţă care le situează în afara zonei habitabile a sistemului solar (cu o perioadă de revoluţie de 85 de zile sau mai puţin).
Motivul acestei particularităţi este că în prezent este foarte dificil de detectat planetele mici aflate la distanţe mai mari de steaua pe care o orbitează. Acest lucru se datorează restricţiilor impuse de tehnicile curente în materie de telescoape (anume metoda tranzitului, care detectează mici modificări în intensitatea luminii unei stele atunci când o planetă trece prin faţa ei).
În acelaşi timp, acest număr este, totuşi, semnificativ. Dacă există 17 miliarde de planete de mărimea Pământului aflate pe orbite asemănătoare lui Mercur, este probabil în regulă să presupunem că există un număr important de alte planete care se află în zonele Goldilocks ale acelor sisteme stelare. Aceasta este, desigur, o presupunere nefondată, dar cel puţin, acum există foarte multe date care ne permit să emitem astfel de ipoteze.
Pentru a-şi realiza studiul, astronomii au analizat aproximativ 2.400 de planete candidat identificate de satelitul Kepler de-a lungul primelor 16 luni din activitatea sa.
Aproximările lui Fressin au trebuit să ţină cont de un efect clar de selecţie: singurele planete care pot fi detectate sunt acelea care se deplasează în acelaşi plan cu Pământul. A fost necesar ca astronomii să facă nişte extrapolări.
Analizând numerele
Cercetătorii au ajuns la concluzia că aproape 50% din stele au o planetă care are o dimensiune asemănătoare Pământului sau mai mare pe o orbită apropiată de steaua-mamă. Incluzând planetele masive, ca de exemplu planetele super-Jupiter aflate pe orbite apropiate, numărul ajunge la 70%. Acestea fiind spuse, astronomii sunt de părere că toate stelele sunt oribitate de planete, având în vedere datele provenite de la alte observaţii şi tehnicile de detectare.
Echipa lui Fressin a clasificat planetele în cinci tipuri.
Cum am menţionat mai sus, 17% din stele sunt orbitate de planete de dimensiunea Pământului (cu o dimensiune de 0.8 – 1.25 din cea a Pământului). Aproximativ 25% din stele prezintă un super-Pământ (planete cu o dimensiune de 1.25 – 2 ori mai mare decât cea a Pământului şi o orbită de 150 de zile sau mai puţin). În mod similar, un sfert din stele sunt orbitate de planete mini-Neptun (o dimensiunea de 2-4 ori mai mare decât cea a Pământului şi o orbită de 250 de zile). Numai 3% din stele au planete Neptun masive (4-6 ori cât dimensiunea Pământului) şi 5% dintre acestea sunt orbitate de giganţi gazoşi, asemănători cu Jupiter (de 6-22 de ori mai mari decât Pământul, cu orbite de 400 de zile sau mai puţin).
De asemenea, astronomii au descoperit că toate tipurile de planete cu excepţia giganţilor gazoşi sunt repartizate proporţional în jurul tipurilor de stele diferite, chiar dacă ele sunt pitice maro sau stele din secvenţa principală ca Soarele nostru.
În viitor, o provocare pentru astronomi va fi detectarea planetelor asemănătoare Pământului aflate pe o orbită mai îndepărtată decât cea a planetei Mercur. Dar, din cauză că ele orbitează steaua mai rar decât stelele mai apropiate, ele sunt mai greu de surprins cu metoda de detectare a tranzitului. Aceasta este o problemă care va fi probabil rezolvată prin eforturi adecvate şi cu foarte multă răbdare.
În plus, echipa lui Fressin a anunţat descoperirea a 461 de planete candidat – mărind numărul total de planete descoperite de telescopul Kepler la 2.740.
Studiul a fost acceptat pentru publicare în revista The Astrophysical Journal.
Traducere de Andreea Dogaru după Astronomers say there are at least 17 billion Earth-sized planets in the Milky Way.
