Vorbim astăzi despre un nou proiect 100% romanesc şi care este iniţiativa unui grup de studenţi braşoveni. Proiectul lor se numeşte Elysium, a luat fiinţă în iunie 2010 şi este împărţit în 3 etape (BalloonSat - CubeSat prototype - CubeSat).
Proiectul Elysium va creşte progresiv până în 2014 de la cei 8 membri actuali până la o echipă de 25 de oameni.
Realizat pe bază de voluntariat, proiectul Elysium are în primul rând un scop educativ şi va fi făcut în sistem ‘open source’ - majoritatea datelor şi tehnologiilor dezvoltate în cadrul acestuia fiind disponibile gratuit celor care le solicită.
Cei 8 (Alexandru-Răzvan Ghinea, Oliver Aldulea, Petruţ Mălăescu, Sebastian Liviu Dinu, Andra-Teodora Tonie, Valentin Costianu, Cristian-Mihai Banciu, Cătălin Bivolaru) îşi propun să fie prima echipă de studenţi din România care va construi un satelit de dimensiuni mici, funcţional, după standardul CubeSat, care să achiziţioneze date de ordin ştiinţific şi prin aceasta să creeze o infrastructură ce permite dezvoltarea de proiecte asemănătoare în viitor şi managementul datelor colectate.
Ce înseamnă aşadar Elysium şi cum văd cei 8 dezvoltarea sa ?
Proiectul Elysium are ca misiune lansarea unui Satelit Cub (CubeSat), proiect ştiinţific de mare amploare prin caracteristicile sale : satelit de mică dimensiune (nano satelit) cu instrumente de măsură aflate la dispoziţia tuturor utilizatorilor.
Standardul CubeSat are avantajul flexibilităţii, cât şi cel al unui standard deschis pentru studenţi şi pentru dezvoltatori, fiind capabil să ajute mediul educaţional din România prin intermediul platformei ştiinţifice puse la dispoziţia lor.
Proiectul Elysium finalizat va fi compusul cercetării a mai multor arii ale ştiinţei şi tehnologiei: electronică şi calculatoare, programare în diferite medii de programare, circuite electrice, cunoştinţe despre spaţiu şi universul extraterestru, propagările elementelor lui pe Pământ.
Cele trei faze ale proiectului Elysium sunt ilustrate în cele ce urmează:
Faza 1 – Balloon Satellite, prescurtat BalloonSat:
:: Acesta este stadiul iniţial al proiectului Elysium şi are ca scop principal plasarea unei pietre de hotar în evoluţia întregului proiect. În timpul acestei faze, se urmăreşte dezvoltarea unei platforme propriu-zise, prin intermediul căreia, se poate încuraja acest tip de activitate să prindă aripi în rândul grupurilor de studenţi şi a micilor comunităţi pasionate de ştiinţă din toată ţara. De asemenea, după încheierea acestei faze, se va urmări obţinerea de feedback şi vizibilitate crescută. O platformă de BalloonSat nu a fost concepută în ţara noastră încă.
Faza 2 – Prototip CubeSat:
În cadrul acestei etape se vor construi şi testa părţile ce se vor apropia de nivelul dorit de calitate şi funcţionalitate. La acest pas se ataşează experimentul propriu-zis de balonul de latex natural şi se testează comunicaţiile şi felul în care se comportă sub-sistemele electrice şi experimentul în sine, în zbor la mare altitudine.
Faza 3 – CubeSat, prescurtare de la Cube Satellite:
Acesta este construit pe o platformă special creată pentru sateliţi de talie mică (nano-sateliţi), impunându-se ca standard internaţional ţinând cont de funcţionalitatea, costurile şi fezabilitatea încărcăturii experimentale aflate la bord.
Platforma de achiziţie de date, prescurtat QueryPlatform:
Această componentă reprezintă pachetul software-hardware aflat pe Pământ şi se adresează atât platformei BalloonSat, cât şi celei CubeSat. Componenta în sine este utilizată atât pentru urmărirea experimentului, cât şi pentru menţinerea unei comunicaţii între noi şi platforma aleasă pentru testare, reprezentând infrastructura prin care transmitem şi administram datele colectate.
Reamintim că acesta ar fi al doilea satelit de tip CubeSat dezvoltat în Romania. Primul, Goliat, fiind construit deja de agenţia spaţială română ROSA şi aşteptând lansarea din toamnă aceasta la bordul rachetei europene Vega.
Pentru realizarea proiectului lor cei 8 au nevoie de un buget estimat la 110.000 de euro, pe care speră să îi atragă din diferite sponsorizări sau fonduri europene, de o susţinere de ordin administrativ din partea mediului universitar şi nu în ultimul rând de implicarea cât mai multor voluntari ce vor să contribuie cu idei.
Odată proiectul pornit, vor rămâne totuşi destule probleme tehnice de depăşit, multe dintre ele foarte dificile, cum ar fi lipsa unei infrastructuri specifice de testare în România sau problema găsirii unei lansări ieftine/gratuite. Entuziasmul şi lucrul în echipa pot compensa însă aceste greutăţi.
Mai multe informaţii pe site-ul oficial al misiunii ElysiumSat:
Elysiumsat.net
Articolul este preluat de pe site-ul SpaceAlliance.ro, cu acordul editorului.
