O comisie de biosecuritate americană decide dacă o cercetare importantă privind gripa aviară H5N1 nu este prea periculoasă pentru a fi publicată. Cercetarea arată că un număr mic de mutaţii ar putea permite gripei aviare H5N1 să provoace o pandemie umană letală.
- Detalii
- Scris de: Debora MacKenzie
Un transplant de neuroni a refăcut la şoareci zonele afectate din creier, crescând speranţele că transplanturi asemănătoare ar putea ajuta într-o zi la tratarea leziunilor măduvei spinării, a bolii Parkinson sau a altor afecţiuni ale creierului.
- Detalii
- Scris de: Linda Geddes
După aproape 3 decenii de abstractizări, matematică și imaginaţie, teoria corzilor e asociată în cele din urmă cu un proces real. O echipă de cercetători olandezi a reuşit în premieră să explice un fenomen fizic folosind concepte ale acestei controversate teorii.
- Detalii
- Scris de: Alexandru Băbeanu
Corpul uman conţine aproximativ 21 g de magneziu, din care mai mult de 2/3 se regăseşte în oase. Magneziul este un oligoelement indispensabil organismului. Rolul magneziului nu a fost pe deplin explorat încă. Studiul prezentat în continuare face puţină lumină.
- Detalii
- Scris de: Anca Riza
Chiar de la intrare, Disneyland este proiectat să arunce o vrajă asupra vizitatorilor. Prima parte - Main Street (Strada Principală) - pare că se întinde mile întregi către castelul din depărtare. Toate acestea se bazează pe iluzii optice. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Ed Yong
Pentru majoritatea insectelor, mersul pe plasa unui păianjen şi deranjarea firelor lipicioase ar fi idee foarte proastă. Vibraţiile distincte ale prăzii agitate servesc doar la atragerea păianjenului şi se termină inevitabil cu muşcarea insectei, ambalarea în pânză şi digerarea sa.
- Detalii
- Scris de: Ed Yong
Toată lumea ştie că papilele gustative de pe limbă ajută la identificarea gusturilor, cele de bază fiind, printre altele: dulce, acru, amar, iute, sărat, umami. Se pare însă că există mult mai multe tipuri de gust, lucru dovedit de studiile cercetătorilor de la Institutul Nestlé.
- Detalii
- Scris de: Camelia Uilecan
Pacientul cunoscut ca P2 are doar 18 ani, dar primește transfuzii lunare de sânge încă de la vârsta de 3 ani. P2 are o boală genetică numită beta talasemie. Din cauza unei combinaţii de gene defectuoase, el nu poate produce versiuni funcționale ale hemoglobinei.
- Detalii
- Scris de: Ed Yong
V-ați gândit vreodată la posibilitatea de a avea o centrală nucleară în mașină? În viitor s-ar putea ca acest lucru să devină realitate. Cercetătorii de la Los Alamos National Laboratory au creat un nou tip de moleculă de uraniu, nitrura de uraniu.
- Detalii
- Scris de: Tiberiu Puican
Cum pot, prin evoluție, să apară specii în care indivizii fac un efort ajutând și alți indivizi, nu doar pe ei înșiși? Un studiu pe drojdie (un organism unicelular), realizat de o echipă de cercetători de la MIT, aduce o explicaţie în această direcţie.
- Detalii
- Scris de: Mihnea Cătălin Maftei
Nu o să vă vină să credeți, însă știința a dovedit că bărbații sunt mult mai dispuși să accepte ofertele sexuale din partea femeilor decât viceversa. Dar niște bravi ”căutători ai adevărului” au pus întrebarea esențială... dar în alte țări ce se întâmplă?
- Detalii
- Scris de: Alasdair Wilkins
Injecțiile cu botox reprezintă cea mai răspândită intervenție estetică realizată în Statele Unite, peste 4.6 milioane de oameni injectându-și în fiecare an toxina botulinică pentru a paraliza mușchii faciali și a preveni apariția ridurilor. Botoxul are însă şi alte efecte...
- Detalii
- Scris de: Alasdair Wilkins
Ochelarii bifocali permit purtătorilor să focalizeze deopotrivă obiectele îndepărtate şi cele apropiate, uitându-se prin diferite părţi ale lentilei. Se spune că Benjamin Franklin a inventat aceste lentile, dar de fapt ele există de milioane de ani, în natură.
- Detalii
- Scris de: Ed Yong
Conform specialiştilor de la UC San Diego, zonele din creier responsabile cu vederea reacţionează mai bine în cazul obiectelor de valoare. Studiul a fost condus de John Serences, prof. asistent şi şef al Lab. de Percepție şi Cunoaștere al UCSD.
- Detalii
- Scris de: Mihai Marcu
Există multe ipoteze în ceea ce privește originea vieții. Toate se lovesc însă de un paradox al naturii comparabil cu celebra întrebare cu oul și găina. Cum este posibil ca aminoacizii și nucleotidele să fi apărut înaintea catalizatorilor care contribuie la formarea lor?
- Detalii
- Scris de: Bianca Mocanu