(Timp citire: 1 - 2 minute)

Binoclul este un instrument optic format din două lunete paralele, alăturate şi aliniate pentru a focaliza cu precizie în acelaşi punct, folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. Spre deosebire de telescop, binoclul oferă utilizatorului o imagine tridimensională.



Binoclul a fost inventat de către Cherubin d'Orleans, în anul 1681. Binoclul său era alcătuit din două telescoape montate paralel, fiind folosit de astronomii amatori. Binoclul lui d'Orleans este păstrat în prezent la Muzeul de Artă şi Meşteşuguri din Paris.

Ulterior au apărut noi binocluri, care foloseau optica kepleriana. Imaginea formată de obiectiv, mai mare şi îmbunătăţită, era redată printr-o lentilă pozitivă.

Binoclul ''porro prism'' este numit astfel după opticianul italian Ignazio Porro, cel care a patentat acest sistem de prisme în anul 1854. În anii 1890, acest sistem a fost la rândul său îmbunătăţit de producători precum compania ''Carl Zeiss''.

În anii 1970, modelul realizat de Achille Victor Emile Daubresse a marcat începutul binoclurilor care foloseau prisme tip acoperiş. Majoritatea acestor binocluri foloseau prisme ''Abbe-Koenig'' (numite după Ernst Karl Abbe şi Albert Koenig şi patentate de Carl Zeiss în 1905), sau prisme ''Schmidt-Pechan'' (inventate în anul 1899).

În prezent, binoclurile sunt de diferite mărimi şi tipuri şi au diverse puteri de mărire (de 6-8 ori până la 20 de ori). Sunt folosite de astronomii amatori, de turişti sau în scopuri militare.



Preluare de pe AGERPRES