Hipocrate a trăit în Grecia Antică, a fondat ştiinţa medicinei, fiind primul care a început să propună leacuri în funcţie de boală. Pare evident şi banal, dar până atunci omenirea vedea toate bolile la fel, ca expresii ale pedepsei zeilor, toate fiind tratate de o manieră similară: cu rugăciuni sau sacrificii. Hipocrate şi-a dat seama că fiecare boală are propriile ei cauze şi a fost primul care a încercat să identifice mai întâi boala (adică să ofere un diagnostic), pentru ca ulterior să caute un leac pentru respectiva maladie. Hipocrate este supranumit "părintele medicinei".

Galen a trăit în Imperiul Roman, în jurul anului 150 d. Hr. El la fost primul care a investigat în detaliu anatomia corpului uman, disecând animale şi presupunând că structura organelor oamenilor este identică. Cărţile şi diagramele lui au devenit dogmă în medicină, au fost adoptate apoi de Biserica Catolică şi au fost incluse în manualele folosite în universităţile europene.

Andreas Vesalius a trăit în Europa, în jurul anului 1543 şi a fost primul care a făcut disecţii pe oameni, deşi acest lucru era contra convingerilor morale ale vremii. A efectuat un număr impresionant de disecţii. Aceasta i-a permis să observe greşelile existente în textele lui Galen. El a realizat o enciclopedie anatomică a corpului uman, descrisă detaliat în text şi desenată foarte detaliat de pictori ai perioadei renascentiste. Cartea a fost intitulată "De humani corporis fabrica" (în traducere "Despre structura corpului omenesc"), a fost publicată în 1543 şi a marcat începutul medicinei moderne. Cartea a reprezentat un manual de căpătâi pentru studenţii la medicină pentru încă vreo trei secole. De notat anul publicării: 1543, acelaşi când a fost publicată cartea lui Nicolaus Copernicus, care propunea modelul heliocentric al sistemului solar, o detronare a învăţăturilor anticului Ptolemeu, tot astfel precum Andreas Vesalius venea să infirme o parte din învăţăturile anticului Galen.

După Vesalius, disecţiile pe cadavre de oameni au devenit normă, iar aceasta a dus la noi descoperiri, dintre care cea mai importantă este faptul că sângele circulă în organism, cu inima în centrul acestui sistem circulator. Deşi de domeniul evidenţei în prezent, până la lucrările din 1616 ale lui William Harvey acest lucru nu se ştia.

Astfel a început medicina modernă...

 

Comentarii -

Aparatele de rezonanţă magnetică nucleară şi acceleratoarele de particule ale prezentului nu ar putea exista fără magneţi supraconductori, care generează câmpuri magnetice foarte puternice, folosind doar o fracţiune din energia folosită de electromagneţii convenţionali. Calea spre primul brevet pentru această tehnologie a durat aproape şase decenii şi s-a încheiat spectaculos cu o fotografie.

 

Istoria primului brevet pentru magnet superconductor

Diagramă a câmpului magnetic produs într-un solenoid de curent electric.

Heike Kamerlingh Onnes a descoperit supraconductibilitatea în 1911, când a răcit mercurul la o temperatură apropiată de 0 absolut şi a descoperit că acesta îşi pierde rezistivitatea electrică. Cu toate acestea, atunci când a introdus sârmă de plumb supraconductor într-o bobină şi a trecut curent prin ea pentru a genera un câmp magnetic, proprietatea supraconductivităţii a dispărut de la câmpuri magnetice doar de câteva ori mai puternice decât cele a unui magnet de frigider.

 

 

În 1954, G.B. Yntema de la Universitatea Illinois şi în 1959, Stanley Autler de la MIT, au legat în mod independent spirale supraconductoare în bobine cu niobiu lucrat la rece şi astfel s-au produs câmpuri magnetice de aproape 10 kilogauss, adică un ordin de magnitudine mai mare decât până în acel moment. Lupta pentru cât mai mulţi gauss începuse. Premiul a ajuns la expertul în metale John E. “Gene” Kunzler, al cărui grup de la Bell Labs a produs 15 kilogauss folosind un aliaj de molibden-rheniu. Kunzler a depus documentele necesare înregistrării unui brevet (vezi imaginea), pe 19 septembrie 1960, cu 15 zile înaintea lui Autler. Brevetul lui Kunzler a fost emis primul, pe data de 14 aprilie 1964.

Diagrama primului brevet oferit în lume pentru un magnet supraconductor
Credit imagine: Oficiul SUA de Brevete şi Mărci

“Aceşti magneţi mici şi primitivi erau, bineînţeles, foarte instabili.” avea să spună John Hulm, cel care a condus un grup Westinghouse, în cadrul unei conferinţe, în 1982. „Ar fi trebuit să fii foarte optimist ca să crezi că aceste jucării ciudate ale unui fizician ar putea ajunge aparate complexe, produse pe scară mare, şi atât de folositoare.”

Construcţia acceleratorului Tevatron de la Fermilab din anii 1970 – cu 1020 magneţi supraconductori,  conţinând suficientă sârmă supraconductoare cât să înfăşoare Pământul de 2,3 ori – a creat o nouă industrie care de atunci produce sârme şi cablu pentru o tehnologie emergentă de imagistică medicală care avea, de asemenea, nevoie, şi de magneţi supraconductori puternici: rezonanţa magnetică nucleară (RMI).

 

 

Articol tradus de Andrei Butilcă din revista Symmetry, cu acordul editorului.

Comentarii -

Henry Cavendish Henry Cavendish a fost un om de ştiinţă britanic care a rămas în istorie atât pentru descoperirea hidrogenului, cât şi pentru celebrul experiment omonim, în cadrul căruia, între anii 1797-1798, a măsurat densitatea medie a Pământului (video inclus).

Comentarii -

terapie cu lipitoriPartea a doua - şi ultima - a seriei de articole dedicate prezentării unor practici medicale apuse. Citiţi în continuare despre terapia cu lipitori şi despre practica numită colectomie radicală, adică îndepărtarea totală a colonului. Aflaţi şi cine sunt cei care le-au introdus.

Comentarii -

Procedura medicala in Evul MediuMedicina a avut de-a lungul secolelor un parcurs extrem de sinuos şi obscur. Multe dintre metodele aplicate de medici în trecut erau vătămătoare ori chiar puneau în pericol viaţa pacientului. Citiţi azi despre sângerarea medicală, purgaţie şi clismă.

Comentarii -

Microscopul lui Robert HookeA şasea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1660-1690 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea rolului plămânilor, enunţarea legii gazului ideal, descoperirea difracţiei luminii, înţelegerea modului în care se înmulţesc insectele etc.

Comentarii -

Curba elipticaPartea a 2-a a poveştii care prezintă epopeea care a durat mai bine de 300 de ani a demonstrării ultimei teoreme a lui Fermat. Aflaţi despre contribuţiile japonezilor Taniyama şi Shimura, dar şi despre finalizarea întreprinderii de către Andrew Wiles.

Comentarii -

Andrew WilesVreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au încercat în zadar să găsească demonstraţia teoremei lui Fermat, devenită între timp simbol al misterului matematic. Citiţi în continuare povestea unuia dintre cele mai frumoase raţionamente realizate vreodată.

Comentarii -

de la arta la radiatia de fondÎn ultima parte a documentarului intitulat "Istoria Universului" facem o rapidă trecere în revistă a primelor manifestări artistice ale omului, a primelor civilizaţii apărute pe Terra şi a câtorva descoperiri şi personalităţi care au marcat ştiinţa ultimilor 150 de ani.

Comentarii -

Contesa de Chinchon A cincea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1635-1660 şi cuprinde subiecte ca: apariţia geometriei analitice, calculul frecvenţei sunetului, introducerea tratamentului malariei în Europa, inventarea barometrului, triunghiul lui Pascal, descoperirea sistemului limfatic etc.

Comentarii -

KeplerA patra parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1600-1635 şi cuprinde subiecte ca: enunţarea principiului inerţiei de către Galileo Galilei, descrierea Pământului ca un uriaş magnet de către William Gilbert, inventarea telescopului, inventarea logaritmilor, descrierea mişcării planetelor în jurul Soarelui etc.

Comentarii -

Modele fulgi zăpadăA treia parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1500-1600 şi cuprinde subiecte ca: prima operaţie de cezariană, construirea primului ceas de buzunar, prima hartă a Americii, apariţia modelului heliocentric al lui Copernic, inventarea teodolitului, observarea formei fulgilor de zăpadă, constatarea forţei gravitaţionale etc.

Comentarii -

Columb îngenunchind  în faţa regineiA doua parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1400-1500 şi cuprinde subiecte ca: ideile revoluţionare ale lui Leonardo da Vinci, inventarea presei de tipărit mobile de către Johann Gutenberg, observarea efectului de capilaritate, constatarea erorilor busolei în a indica nordul geografic etc.

Comentarii -

Istoria ştiinţeiPrima parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1300-1400 şi cuprinde subiecte ca: descoperirea acidului sulfuric, introducerea în Europa a roţii de tors, cum s-a inventat coniacul, despre apariţia ceasurilor mecanice în Europa, primele cercetări asupra naturii curcubeului, aducerea ciumei în Europa de către marinarii italieni etc.

Comentarii -

MuscăMusca neagră de carne sau Phormia regina este una dintre vietăţile pe care mulţi le-ar dori dispărute, pentru că au prostul obicei de a se hrăni direct din alimentele noastre, cu o insistenţă enervantă. Acest articol este dedicat mecanismului de hrănire la muscă şi cercetătorului care l-a descoperit, Vincent G. Dethier.

Comentarii -

Impuls nervosConcepţia modernă dominantă astăzi este una care poate fi numită "materialistă", susţinând că ceea ce numim "minte" este produsul interacţiunilor fizice inter-neuronale din creier. Dar cum se transmit "comenzile" creierului către restul corpului? Şi cu ce viteză? Cine şi cum a determinat viteza impulsului nervos?

Comentarii -


DIONISIE EXIGUUS ŞI ÎMPĂRŢIREA TIMPULUI ÎN ERE

Împărţirea timpului în sistemul clasic pentru noi, Era noastră (e.n.) şi Înaintea erei noastre (î.e.n), a fost realizată de către călugărul Dionisie Exiguus (circa 470-544), născut în Scythia Minor, actualmente Dobrogea. Acesta a fost chemat la Roma de către Papa Gelasius I (papă în perioada 492-496), unde a petrecut întreaga viaţă, sub zece papi, de la Anastasiu al II-lea (496-498), urmaşul lui Gelasius, la Papa Vigilius (537-555).

Aici, la Roma, Dionisie, călugărit la Constantinopol, a conceput numerotarea anilor începând de la naşterea lui Iisus Hristos, numerotare ce se va răspândi apoi în întreaga lume prin intermediul calendarelor iulian şi gregorian. Ulterior calculelor lui Dionisie şi stabilirii anului de început al erei noastre s-a stabilit că de fapt, după Dionisie, era noastră este cu 4-7 ani în urmă.

 

Dionisie Exiguus a schimbat în fapt modul de concepere a calendarului, care începea de la primii împăraţi romani şi s-a raportat la Iisus, fundamentându-şi alegerea în mai multe lucrări: Liber de Paschac (Cartea despre Paşti), Argumenta paschalia (Argumente pascale) şi epistolele: Epistola prima de ratione Paschae şi Epistola secunda.

Propunerea lui Dionisie Exiguus a fost acceptată în Italia în anul 527, o sută de ani mai târziu în Franţa, în secolele VIII-IX în Anglia, iar apoi în toată lumea. Acest sistem de numărare a anilor a fost asumat şi de biserica română, întâi prin Molitvelnicul slavon, tipărit la Târgovişte în 1545, iar după doi ani, în Apostolul, tipărit la Târgovişte începând cu 1547.

 


Comentarii -

Limita Pentru a ajunge de la Piteşti la Arad, trebuie să trecem prin punctul  C, care e la mijlocul distanţei dintre oraşe. Pentru a ajunge în punctul C, trebuie să trecem prin D, mijlocul distanţei dintre Piteşti şi C şi aşa mai departe. Oriunde am fi, există un punct de mijloc prin care trebuie să trecem. Cum ajungem totuşi la Arad?

Comentarii -

 

Portret Galileo Galilei
Galileo Galilei

 

Galileo Galilei (15 februarie 1564 - 08 ianuarie 1642) a fost un filozof, fizician şi astronom italian. Probabil cea mai  faimoasă invenţie a sa este telescopul care-i poartă numele şi care a fost creat acum 400 de ani, în anul 1609. Galileo a construit în acest an un telescop bazat pe schiţele întocmite de olandezul Hans Lippershey şi care mărea de 3 ori.

 

Telescop Galileo Galilei
Telescop realizat de Galileo Galilei )
(credit: www.wwnorton.com)

 

Exact cu 400 de ani în urmă, pe 25 august 1609, Galileo le-a arătat negustorilor veneţieni noua sa creaţie, telescopul, care i-a adus gloria, bani din vânzările comandate de negustori, dar şi probleme cu biserica (petrecându-şi ultimii ani din viaţă în arest la domiciliu).

 

Galileo Galilei

H.-J. Detouche, Galileo şi dogele Leonardo Donato, Paris, secolul al XIX-lea

Ulterior a realizat telescoape care măreau de 30 de ori. Graţie puterii de mărire sporite, Galileo Galilei a putut privi în detaliu Luna (observând craterele şi munţii selenari), a descoperit cei patru sateliţi ai lui Jupiter, a observat o supernovă, a putut verifica fazele lui Venus şi a văzut petele solare. Descoperirile sale au oferit dovezi pentru sistemul heliocentric al lui Copernic, care răsturna concepţia geocentrică a lui Ptolemeu.

 

Faze Venus
Fazele lui Venus, observate de Galileo
credit:wikipedia.org


LECTURI SUPLIMENTARE (engleză):

brunelleschi.imss.fi.it/telescopiogalileo/index.html
wikipedia.org
galileo.rice.edu/bio/narrative_6.html
www.guardian.co.uk/science/blog/2009/aug/25/galileos-telescope-400-years-anniversary
outreach.atnf.csiro.au/education/senior/astrophysics/galileo.html#galtelescope
cnx.org/content/m11932/latest/

Comentarii -

Henri Coandă este realizatorul primului avion cu reacţie din lume, pe care l-a încercat la Issy-les, Moulineaux, Franţa,la 16 decembrie 1910 şi pe care l-a prezentat la Salonul Internaţional de Aeronautică de la Paris.

Henri Coandă s-a născut la 7 iunie 1886 în Bucureşti şi a murit la 25 noiembrie 1972, tot în Bucureşti. Tatăl său, Constantin, era din Craiova. Henri a urma cursurile Liceului Militar din Iaşi şi Şcoala Militară de Artilerie din Bucureşti, absolvind în 1905. În 1970 a devenit membru al Academiei Române, iar în 1971 - preşedinte al Institutului pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică Bucureşti.

În tinereţe a realizat mai multe prototipuri de mijloace de zbor. A realizat modele de rachete, avioane cu motor, planoare etc. În 1911 a realizat un avion bimotor, între 1911-1914 - avioane militare în Anglia, tun fără recul, aparate de ochire pentru avioane etc.


Mai multe detalii pe ro.wikipedia.org/wiki/Henri_Coand%C4%83

 

 

 

Comentarii -

PiVechii greci şi-au pus următoarea problemă: de vreme ce pot construi figuri geometrice cu aria egală cu a altor figuri geometrice, cum ar fi un pătrat cu aria egală cu a unui triunghi, nu ar putea desena cu ajutorul liniei şi compasului un pătrat care să aibă aria unui cerc oarecare? Ce i-a încurcat să facă asta a fost inofensivul, la o primă vedere, PI...

Comentarii -

TemperamenteDoctrina celor patru umori, inspirată din teoria celor patru elemente fundamentale, a dominat teoriile din medicină şi psihologie pentru multe secole, de pe vremea filozofului Empedocle (490-430 îHr) până în secolul al XVIII-lea. Influenţele acestei filozofii le resimţim şi astăzi. Citiţi acest articol pentru detalii...

Comentarii -

Yin şi YangBazându-se pe principiul "sunt ignorant, dar cred cu tărie" mulţi dintre noi apelează astăzi la serviciile oferite de perşi vraci moderni ce practică acupunctura. Vechea artă chinezească şi-a găsit adepţi şi pacienţi pretutindeni. Dar pe ce se bazează această tehnică de vindecare? Citiţi aici care este filozofia din spatele acupuncturii.

Comentarii -

Oamenii de ştiinţă au estimat vârsta planetei noastre încă cu sute de ani în urmă. Însă toate estimările făcute înainte de secolul XX nu au reprezentat mai mult decât simple presupuneri care nu aveau la bază date ştiinţifice solide. În 1907, Bertram Boltwood a descoperit prima modalitate de a calcula vârsta rocilor folosindu-se de descoperirile din fizica acelor vremuri şi anume de descompunerea radioactivă a anumitor elemente chimice întâlnite în natură.

Comentarii -