Atunci când a fost întrebat dacă există viaţă inteligentă pe alte planete, fizicianul Enrico Fermi a dat un răspuns celebru: ,,Dar unde sunt extratereştrii?". Orice civilizaţie suficient de avansată pentru a realiza călătorii interstelare ar popula întreaga galaxie într-o perioadă de timp relativ scurtă. Totuşi, nu am reuşit să contactăm alte forme de viaţă din Univers. Răspunsul respectiv a devenit cunoscut drept Paradoxul Fermi.

 



Au apărut diferite explicaţii ce motivează lipsa de contact cu extratereştrii; poate călătoria interstelară este imposibilă sau poate că civilizaţiile se autodistrug. Însă se pare că paradoxul Fermi devine din ce în ce mai misterios, cu descoperirea fiecărei planete care ar putea adăposti fiinţe vii. De exemplu, în Calea Lactee ar putea există sute de milioane de corpuri cereşti populate.

Această idee a fost consolidată printr-o descoperire recentă a unei planete de 17 ori mai mare decât Terra, însă cu atmosfera subţire. Înainte de această descoperire, oamenii de ştiinţă credeau că o planetă aşa de mare ar deţine o atmosferă atât de subţire încât temperatura şi presiunea ar transforma-o într-un spaţiu de nelocuit. Dacă această afirmaţie este falsă, înseamnă că există o nouă categorie de planete locuibile în Univers.

 



În căutarea extratereştrilor

Prin urmare, oare de ce nu am descoperit civilizaţii avansate care să călătorească prin Univers? Unul din răspunsuri ar fi schimbarea climei şi anume faptul că civilizaţiile avansate se pot autodistruge prin încălzirea biosferei. Stelele devin din ce în ce mai luminoase odată cu vârsta; în schimb, majoritatea planetelor ce deţineau un climat propice pentru viaţă pot deveni de nelocuit chiar înaintea apariţiei vieţii inteligente.

Timp de 4 miliarde de ani, Terra a avut parte de o climă potrivită, în ciuda faptului că Soarele utiliza mai multe resurse atunci când a fost creată planeta. Putem estima cantitatea de căldură produsă de Soare datorită eforturilor depuse de oamenii de ştiinţă pentru a prezice consecinţele emisiei gazelor de seră produse de om.

Conform acestor modele, în momentul în care temperatura de la suprafaţa sa creşte, Terra ar trebui să se încălzească cu câteva grade. Această teorie stă şi la baza nivelului dioxidului de carbon estimat pentru sfârşitul secolului al XXI-lea.

În ultimele 500.000.000 de ani, perioada pentru care avem informaţii despre schimbările climatice, temperatura suprafeţei Soarelui a crescut cu 4%; în consecinţă, temperaturile terestre ar fi trebuit să crească cu aproximativ 10°C. Totuşi, înregistrările geologice demonstrează că, dimpotrivă, temperatura medie a scăzut.

Extrapolând, am putea spune că, de la apariţia vieţii pe Terra, temperaturile ar fi trebuit să crească cu 100°C. Dacă această teorie ar fi adevărată, viaţă ar fi trebuit să apară pe o planetă complet îngheţată. Totuşi, în acel moment, pe suprafaţa Terrei se găsea apă lichidă. Prin urmare, care este adevărul?

Planete norocoase

Nu doar Soarele s-a schimbat, ci şi planeta noastră. Terra a evoluat prin apariţia plantelor terestre acum 400 000 000 de ani, plante ce au schimbat compoziţia atmosferică şi cantitatea de căldură pe care planeta o proiectează în spaţiu. De asemenea, un efect important asupra atmosferei l-au avut şi schimbările geologice apărute odată cu creşterea zonei continentale în urmă activităţii vulcanilor.

În mod remarcabil, atât evoluţia biologică, cât şi cea geologică au produs o răcire care a compensat efectul de încălzire a Soarelui din ce în ce mai bătrân. Au fost perioade în care această compensaţie a fost fie prea lentă, fie prea rapidă, iar atmosfera planetei fie s-a răcit, fie s-a încălzit. Cu toate acestea, de la apariţia vieţii, apa lichidă nu a dispărut niciodată.

Astfel, în cele 4 miliarde de ani, planeta noastră a avut parte de modificări moderate ale climatului. Această observaţie a dus la dezvoltarea teoriei Gaia, conform căreia o biosferă complexă reglează în mod automat mediul înconjurător potrivit interesului său. Totuşi, acestei teorii îi lipseşte credibilitatea şi mulţi consideră că se încurcă efectul cu cauza; un mediu înconjurător stabil reprezintă o condiţie a unei biosfere complexe şi nu viceversa.

Alte posibile planete locuite din Univers trebuie să fi găsit metode de a preveni încălzirea globală. Planetele cu apă, potrivite pentru viaţă, ar avea parte de o climă foarte sensibilă la schimbările circumstanţiale, precum are şi Terra. Pentru a păstra viaţa pe aceste planete, ar fi nevoie de atât de multe coincidenţe, încât şansele ca acestea să se întâmple ar fi epuizate înainte de apariţia vieţii conştiente.

Dar Universul este imens şi, cel mai probabil, extrem de puţine planete ar fi avut parte de norocul necesar. Poate că Terra este una din acele puţine planete norocoase; o bijuterie preţioasă şi fragilă aflată în spaţiu. În mod inevitabil, schimbările climatice vor rămâne un blestem pentru continuarea existenţei vieţii pe astfel de planete.

Mai multe articole ale noastre despre extratereştri puteţi găsi aici.

Traducere de Marian Curuescu după why-havent-we-encountered-aliens-yet-the-answer-could-be-climate-change