Un studiu recent ar putea explica de ce variante ale enzimelor cresc riscul de cancer pentru unele persoane. Multe funcţii critice ale celulelor depind de o clasă de molecule care se numesc purine şi care formează jumătate din blocurile de ADN şi ARN.

Comentarii -

AlzheimerCe întorsătură rapidă: un medicament folosit pentru tratarea cancerului poate opri boala Alzheimer la şoareci - şi este nevoie de doar 72 de ore pentru a-şi face magia. Rămâne, totuşi, de văzut dacă medicamentul are acelaşi efect și la persoanele cu Alzheimer.

Comentarii -

Raze cosmiceDe mai bine de un deceniu, fizicienii din Japonia observă raze cosmice ce nu ar trebui să existe. Razele cosmice sunt particule – în general protoni, dar uneori nucleele unor atomi – ce se deplasează prin univers la o viteză aproape egală cu cea a luminii.

Comentarii -

MirareUniversul nostru părea a fi de neînchipuit de uniform. Priviţi de-a lungul spaţiului, de la un capăt al Universului vizibil la celălalt şi veţi remarca că radiaţiile microunde ce se găsesc în întreg cosmosul au aceeaşi temperatura peste tot.

Comentarii -

Efectul NoceboEfectul nocebo: cum un diagnostic al unei boli grave poate deveni realitate, chiar dacă este pus greşit. Când antropologii din Vest au auzit prima dată de medici vrăjitori care puteau emite blesteme mortale, au găsit repede explicaţii raţionale.

Comentarii -

Zgomot universSemnalele fără sens ale unui detector de unde gravitaţionale sunt dovada că Universul este o proiecţie holografică? Detectorul de unde gravitaţionale GEO600 din Hanover, Germania, nu a detectat încă nicio undă gravitaţională. A descoperit, în schimb, un zgomot straniu.

Comentarii -

MonopolDe ce polii magnetici apar mereu în perechea de nord şi sud, dar niciodată singuri? Electricitatea şi magnetismul sunt două părţi ale aceleiaşi monede. Se presupune că ar trebui să existe o profundă simetrie între ele. Există însă monopolii? Fizicienii pariază că da.

Comentarii -

Radiaţiile de mare energie de la o explozie de raze gama au ajuns la Pământ 4 minute mai târziu decât razele de mică energie. Asta nu e cum ar fi spus Einstein. Să susţinem că Einstein s-ar putea să nu fi avut toate răspunsurile este uşor, dar aici este unul care nu se potriveşte.

Comentarii -

LitiuUniversul conţine doar o treime din cantitatea de litiu pe care se presupune că trebuie să o aibă. Teoriile noastre cele mai bune despre Universul timpuriu ne spun şi ce atomi ar fi trebuit să fie obţinuţi în primele 5 minute după Big Bang.

Comentarii -

AntimaterieBig Bang-ul ar trebui să fi creat materie şi antimaterie în părţi egale. Atunci Universul ar fi trebuit să dispară aproape imediat după creare, prin autoanihilare. Faptul că suntem aici să cugetăm, ne spune că ceva este greşit în ceea ce am crezut. Întrebarea este: ce?

Comentarii -

Efectul PlaceboNu încercaţi asta acasă! Induceţi cuiva durere, de mai multe ori pe zi, timp de câteva zile. Până în ultima zi a experimentului, ţineţi sub control acea durere cu morfină. În ultima zi, înlocuiţi morfina cu soluţie salină. Ghiciţi ce! Soluţia salină vindecă durerea.

Comentarii -

The bloopPe parcursul anului 1997, echipamentele submarine de monitorizare a Statelor Unite au înregistrat o serie de sunete mult mai puternice decât ar putea emite orice balenă. Apoi, sunetul, denumit "The Bloop", nu a mai fost auzit niciodată.

Comentarii -

Boala MorgellonsOboseală? Simţi insecte sub piele? Atunci, suferi de o boală despre care se crede că nu există. Dacă ai o stare de oboseală, ai leziuni ale pielii, simţi dureri şi ai o senzaţie ca şi cum insecte ţi s-ar târî pe piele, atunci cel mai probabil suferi de boala Morgellons.

Comentarii -

Viaţa hibridăSă privim la genomul ascidiilor şi vom avea o surpriză neplăcută. Jumătate din genele sale au o istorie simplă din punct de vedere evolutiv. De fapt, acest lucru este valabil şi pentru cealaltă jumătate. Problema este că, cele două istorii sunt complet diferite.

Comentarii -

Anomalii zboruri spaţialeSondele spaţiale care folosesc gravitaţia Pământului pentru a obţine un impuls de viteză se mişcă mai repede decât ar trebui. Nimic din fizica cunoscută nu prezice această accelerare. John Anderson, inginer pensionat NASA, va fi foarte atent pe 13 noiembrie.

Comentarii -

Sera din EocenCu zeci de milioane de ani în urmă, temperatura de la poli a fost de 15 sau 20°C. Să vorbim acum despre schimbările climatice. Eocenul a durat de acum 56 milioane de ani până acum 34 milioane de ani. Această eră vine cu ceva surprize majore, însă...

Comentarii -

Fluxul întunecatCeva ce nu poate fi văzut şi mult mai mare decât orice altceva din Universul cunoscut trage un grup de galaxii spre el, cu o viteză enormă. Nu putem vedea ce e dincolo de orizontul vizibil al Universului, pentru că lumina emisă de dincolo de orizont nu a avut timp ca să ajungă la noi.

Comentarii -

Axa diavoluluiÎncepem azi o serie, în 13 episoade, despre fenomene, observaţii inexplicabile. Oricât ne străduim să dăm o explicaţie raţională lucrurilor, există mistere ce ne dau bătăi de cap. Descifrarea oricăruia poate duce la aflarea unor adevăruri profunde. Azi, despre axa diavolului.

Comentarii -

MarteTimp de decenii, omenirea a lansat misiuni pe Marte, în speranţa că va elucida enigma planetei  celei mai asemănătoare cu Terra. Şi aşa cum se întâmplă cu misterele bune, multe dintre investigaţiile noastre nu au făcut decât să conducă la mai multe întrebări.

Comentarii -

Universul ca hologramăÎn ultima parte a articolului privind principiul holografic şi posibila detectare a granularităţii spaţiu-timpului în cadrul experimentului GEO600, "vânător" de unde gravitaţionale, vorbim despre posibilităţile de testare şi implicaţiile confirmării principiului.

Comentarii -

Universul ca hologramăPrincipiul holografic schimbă radical concepţia noastră despre spaţiu-timp. Fizica teoretică a considerat pentru multă vreme că efectele cuantice produc convulsii haotice la scară mică. La acest nivel al realităţii "ţesătura" spaţiu-timpului devine granulară.

Comentarii -

Orizontul evenimentelorUna dintre teoriile recente ale fizicii teoretice este aceea că Universul nostru ar fi o hologramă. Deşi ideea poate părea, la o primă vedere, ridicolă, savanţii ce o susţin au argumente solide, pornind de la teoriile recente privind funcţionarea găurilor negre.

Comentarii -

Suntem singuri? Această întrebare este la fel de veche precum umanitatea însăşi. De milenii oamenii şi-au îndreptat privirea către stele şi s-au întrebat dacă undeva acolo există şi alte fiinţe asemenea lor. Viaţa, similară cu a noastră sau nu, există şi în alt loc din sistemul nostru solar? Dar în  galaxia noastră?

Până în 1992, când existenţa primei exoplanete a fost confirmată, era incert dacă mai există şi alte planete în afara celor din sistemul nostru solar. Astăzi ştim de existenţa a peste 1000 de planete şi planete candidat care orbitează alte stele. Îndeplinesc aceste planete condiţiile necesare dezvoltării vieţii? Ce condiţii favorizează formarea de planete terestre în cursul dezvoltării sistemului planetar? NASA poate contribui la soluţionarea acestor probleme prin dezvoltarea misiunilor create să găsească şi să caracterizeze sistemele planetare.

Înainte de a determina dacă e vorba de sisteme planetare capabile să sprijine apariţia şi dezvoltarea vieţii, trebuie să le găsim. NASA Science urmăreşte acest scop prin sprijinirea mai multor eforturi independente efectuate la sol şi prin dezvoltarea misiunii Kepler, un telescop spaţial dedicat identificării şi determinării gradului de răspândire (numărului de planete care însoţesc de obicei o stea) a planetelor extrasolare.

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului What-are-characteristics-planetary-systems-orbiting-other-stars-and-do-they-harbor-life publicat de science.nasa.gov.
Traducere: Anamaria Spătaru

Comentarii -

Teoria totuluiNu numai că timpul este unul din marile mistere, dar în acelaşi timp deţine cheia pentru rezolvarea celei mai ambiţioase provocări din fizica teoretică, aceea de a cuprinde complexa lucrare a acestui vast Univers  într-o singură şi elegantă teorie: teoria totului.

Comentarii -

CeasCe este timpul? Aceasta este o întrebare care a preocupat unele dintre cele mai mari minţi ale lumii, încă de la filozofii antici, până la oamenii de ştiinţă ai Iluminismului şi chiar şi după acesta. Are ştiinţa modernă un răspuns clar privind natura timpului?

Comentarii -

Realitatea fundamentalaContinuăm prezentarea pe scurt a unei noi teorii cu privire la natura ultimă a realităţii pe care Lee Smolin şi alţi 3 colegi cercetători o propun în încercarea de a unifica relativitatea generalizată şi mecanica cuantică, teorie care are ca punct central aşa-numitul spaţiu-fază.

Comentarii -

Dincolo de spatiu-timpMerge revoluţia lui Albert Einstein suficient de departe? Fizicianul Lee Smolin crede că nu şi alături de trei colegi urmăreşte să ducă relativitatea la un cu totul alt nivel. Cei patru ne invită să uităm de spaţiu-timp şi ne urează bun venit în spaţiul-fază.

Comentarii -

Universuri multipleFoarte departe, într-o galaxie care seamănă uimitor cu galaxia noastră există o stea care seamănă remarcabil de bine cu Soarele nostru. Iar pe a treia planetă de la acea stea îndepărtată, care seamănă cu Pământul, locuieşte cineva care este... tu.

Comentarii -

Universul timpuriuDe ce suntem pe Pământ? De unde am apărut? Conform populaţiei Boshongo din Africa, înainte de apariţia omului era doar întuneric, apă şi marele zeu Bumba. Într-o zi, având o durere de burtă, Bumba a vomitat Soarele, care a evaporat apoi o parte din apă, dezvelind uscatul.

Comentarii -

Intersecţie aglomeratăContinuăm cu a doua parte (şi ultima) a articolului dedicat celor 10 întrebări cărora ştiinţa trebuie să le răspundă, articol inspirat de un material recent publicat de cotidianul The Guardian. Dacă prima parte vi s-a părut interesantă, acesta vă va plăcea cu siguranţă.

Comentarii -