Papa FrancisRecenta declaraţie a Papei Francis în cadrul Academiei Pontificale de Ştiinţă, conform căreia modelul Big Bang de creare a Universului nu este contrar credinţei catolice a creat o rumoare de înţeles. La urma urmelor pentru mulţi oameni ideea că biserica este anti-ştiinţă este de la sine înţeleasă. Şi există multe exemple pentru a susţine această idee. Galileo a fost pus sub arest la domiciliu pentru afirmaţia că Soarele se află în centrul sistemului planetar. Giordano Bruno, care a fost ars pe rug pentru ideile sale, este considerat astăzi un fel de martir al ştiinţei.

 

 



Cu toate acestea poziţia Bisericii Catolice asupra chestiunilor ştiinţifice curente este mult mai aliniată consensului ştiinţific decât în vechime. Mulţi protestanţi americani cred într-o lume creată de Dumnezeu acum circa 10 mii de ani. Această opinie este prezentă în mintea a 40% dintre americani, conform unui sondaj Galup din 2014. Prin comparaţie, Biserica Catolică are o viziune mult mai deschisă privind, de exemplu, evoluţionismul.

 



Vreme de 100 de ani după publicarea, în 1859, a Originii speciilor de către Charles Darwin, Biserica nu a avut o luare de poziţie oficială, deşi clerici locali au avut tendinţa de a fi ostili. Acest lucru a permis discuţii deschise între cercetătorii catolici. Papa Pius al XII-lea, în Human generis, publicată în 1950, a acceptat evoluţia ca o posibilitatea (iar nu ca o probabilitate) care a permis studii suplimentare. Apoi Papa Ion Paul al II-lea a declarat, în 1996, în cadrul Academiei Pontificale de Ştiinţă că evoluţia este "mai mult decât o ipoteză".

Este interesant de notat că primul care a avansat ideea că speciile pot dezvolta noi trăsături, necesare pentru supravieţuire, iar aceste trăsături pot fi transferate către urmaşi, înainte de Darwin, a fost iezuitul francez Jean Baptiste Lamarck (1744-1829).

Big Bangul a fost, ca noţiune, introdus de către preotul belgian Georges Lemaitre, care a şi fost preşedintele Academiei Pontificale de Ştiinţă.

Academia Pontificală de Ştiinţă a fost înfiinţată în 1936 de către Papa Pius al XI-lea pentru a oferi asistenţă papei în chestiuni ştiinţifice. Academia cuprinde 80 de membri, mulţi fiind câştigători ai Premiului Nobel, ca John Polanyi ori Aaron Ciechanover.

Preşedintele actual al Academiei este Werner Arber, laureat al Premiului Nobel în 1978 pentru cercetările sale privind tehnologia ADN-ului recombinant. Acesta este primul protestant care ocupă funcţia de preşedinte.

Academia nu se arată prea timidă când vine vorba despre probleme controversate. În 2009 un grup de membri ai Academiei, conduşi de Werner Arber, a emis o declaraţie privitoare la organismele modificate genetic (GMO, genetically modified organism), conform căreia GMO reprezintă un instrument important pentru ajutorarea celor săraci. În declaraţie se menţionează că cei care critică, fără motive întemeiate, GMO, nu fac altceva decât să prevină dezvoltarea recoltelor în folosul public, în special în Lumea a Treia.

Papa, care un background ştiinţific (master în chimie),  a devenit un suporter al dezvoltării sustenabile. Într-o declaraţie recentă acesta a promovat "respectul pentru frumuseţea naturii". De asemenea, a mai menţionat că trebuie să "protejăm Creaţia, pentru că dacă distrugem Creaţia, Creaţia ne va distruge pe noi".

Deschiderea bisericii nu ajunge însă şi la alte probleme morale ori etice. Este larg acceptat că prezervativul reprezintă cea mai sigură metodă, exceptând metoda abstinenţei, promovată fără succes de biserică, de a preveni răspândirea SIDA. Cu toate acestea, pe timpul vizitei sale în Tanzania, o ţară cu o incidenţă mare a SIDA, Papa Ion Paul al II-lea a afirmat că utilizarea prezervativelor reprezintă un păcat în orice circumstanţe.

Ar fi interesant de văzut dacă Biserica Catolică sub Papa Francis va evolua şi raportat la acest subiect, al utilizării prezervativelor.



Traducere după Catholic Church and science, cu acordul editorului