FabricăPrăbuşirea fabricii din Bangladesh din aprilie, în urma căreia au murit  mai mult de 400 de persoane, a readus în atenţia opiniei publice dezbaterea asupra condiţiilor de muncă din ţările în curs de dezvoltare. Cum pot fi îmbunătăţite condiţiile de muncă din fabrici?

 

 

 

După mulţi ani de cercetare a diverselor sisteme de producţie la nivel mondial, un politolog  de la MIT este convins de necesitatea implicării guvernului, nu doar a sectorului privat, în  menţinerea siguranţei lucrătorilor

Politologul Richard Locke de la MIT a studiat mai mult de un deceniu această problemă. Locke a făcut sute de vizite la fabricile din întreaga lume, coordonând o echipă de cercetători care a adunat o cantitate fără precedent de informaţii de la companii. Timp de mai mulţi ani, Locke a crezut că soluţia ar putea consta în derularea unor investigaţii private: firmele multinaţionale să facă auditul (verificarea) fabricilor în care furnizorii lor produc bunuri şi să ameninţe că se retrag din afacerile cu furnizorii la care se constată încălcări ale siguranţei  muncii.

Dar, în ultimii ani, Locke şi-a schimbat punctul de vedere. Supravegherea privată, crede el, nu este suficientă pentru eliminarea pericolelor de la locul de muncă, a orelor suplimentare excesive, a muncii copiilor şi a salariilor mici. Guvernele, la rândul lor, trebuie să se implice în stabilirea şi să menţinerea unor standarde mai bune de lucru în fabrică, spune Locke. "Abordarea dominantă, aceea de a încerca remedierea acestor probleme prin negocieri private, nu a funcţionat permanent", spune Locke, şeful Departamentului de ştiinţe Politice şi prodecan la MIT Sloan School of Management. "E mai mult decât nimic, dar nu a fost ceva care să asigure o îmbunătăţire semnificativă şi durabilă a condiţiilor de muncă sau aplicarea drepturilor muncii la vreunul dintre lanţurile de aprovizionare pe care le-am studiat."

Acum, într-o nouă carte, Promisiunile şi limitele puterii private (“The Promise and Limits of Private Power”), publicată recent de către Cambridge University Press, Locke extinde această perspectivă, detaliind modul în care, atât sectorul privat, cât şi guvernele pot lucra - iar uneori pot conlucra - pentru a face viaţa din fabrici mai tolerabilă pentru lucrători.

"Sectorul privat poate acţiona doar în anumite limite, iar anumite aspecte ţin de drepturile cetăţeneşti, aşa cum sunt libertatea de asociere şi libertatea de negociere colectivă", spune Locke. "Nu poţi aplica drepturile respective doar la o fabrică sau doar la un lanţ de aprovizionare sau chiar numai la o firmă de marcă. Acestea sunt drepturi valabile teritorial şi numai statele suverane pot impune aplicarea lor."

Lanţul cererii şi al ofertei

Pentru a înţelege mai bine condiţiile din fabrici, subliniază Locke în carte, trebuie să privim fabricile ca pe nişte verigi dintr-un lanţ mai mare al ofertei globale. Condiţiile precare de muncă nu sunt doar o consecinţă a managementului local deficitar, afirmă Locke, ci un rezultat al cererilor din partea firmelor multinaţionale.

Să presupunem că o firmă multinaţională de confecţii face o nouă comandă, cu o fereastră de timp de 11 săptămâni între comanda de achiziţie şi livrare, dar proiectarea unui element oarecare necesită un timp suplimentar, astfel că fabricilor le rămân doar nouă săptămâni pentru realizarea comenzii. Consecinţa, spune Locke, este că "singura modalitate prin care fabrica poate face faţă situaţiei este munca suplimentară a muncitorilor din fabrici. Iar orele suplimentare constituie o problemă majoră".

Aceeaşi dinamică a producţiei accelerate intră în joc şi atunci când industriile au o supraproducţie, din care o mica parte va produce bani - sau când firmele de electronice de uz casnic, ale căror produse au acum un ciclu mediu de viaţă de nouă luni, plasează comenzi mari, pentru că nu vor să aibă probleme de inventar. În toate cazurile, povara grea apasă pe umerii lucrătorilor, cărora li se solicită să muncească mai mult şi mai repede, în condiţii dificile.

"Lucrurile pe care le fac firmele producătoare şi marii comercianţi cu amănuntul ar putea părea mici schimbări, dar acestea au efecte negative enorme, în cascadă, asupra fabricilor", spune Locke. şi, adaugă el, "Noi am putut să documentăm pe teren fluctuaţii sălbatice ale comenzilor, care au dus la fluctuaţii sălbatice ale orelor de muncă, ca şi la fluctuaţii sălbatice ale angajărilor şi concedierilor lucrătorilor migranţi".

Această documentaţie a început cu firma Nike, a cărei dependenţă de fabricile care folosesc practici incorecte de muncă din Asia a dus la protestele publice în anii ‘90. Locke a început să lucreze cu Nike pentru a studia problemele şi a relatat despre rapida implicare a companiei în angajarea unui personal de negociere, care s-a ocupat serios de îmbunătăţirea standardelor de lucru. La rândul său, firma Nike i-a asigurat lui Locke şi echipei sale de cercetare contactul cu fiecare firmă de audit pentru investigarea practicilor de muncă din perioada 1998 -2011.

Angajamentul lui Locke cu Nike i-a înlesnit acestuia evaluarea altor firme, inclusiv Coca-Cola, Hewlett-Packard, şi Van Heusen. În total, cartea lui se bazează pe date despre mii de furnizori din peste 50 de ţări, precum şi pe cel puţin 120 de vizite la fabrici din 10 state ale Asiei, Americii Latine şi Europei.

Tocmai pentru că deciziile manageriale influențează condiţiile de lucru la mii de kilometri distanţă, îmbunătăţirile trebuie să fie făcute la echipa executivă şi nu doar la nivelul fabricii, crede Locke. "Avem nevoie de schimbări în comportamentul unor manageri, care au sediul în Statele Unite şi în alte naţiuni industriale avansate", spune el.

Locke a sperat că impunerea normelor în sectorul privat va oferi un fel de mecanism de câștig-câştig pentru fabrici: în procesul de instalare a unor operaţiuni mai bune, fabricile ar putea întări statutul lucrătorilor şi ar deveni mai sigure, totodată.

"Mi se părea că într-o epocă a globalizării, în care fiecare stat în parte este limitat în raza sa de acţiune, aceasta ar fi o abordare alternativă", afirmă Locke. "Iar eu sunt încă optimist cu privire la consolidarea aspectelor pozitive [din fabrici]." Dar datele şi vizitele sale l-au convins că sunt încă multe fabrici care tolerează condiţiile care au provocat proteste chiar de la început.

"Dacă te limitezi doar la introducerea de noi tehnici în fabrici, atunci cine este puternic în lanţul de aprovizionare capturează beneficiile, fie că e cumpărător sau furnizor", spune Locke. "Aceasta va îndepărta într-adevăr anumite limitări, dar am văzut o mulţime de cazuri în care lucrătorilor li se uşura munca, dar nu li se acordau drepturi contractuale sau salariale... Aceasta a fost o constatare interesantă la care am ajuns doar prin studii făcute în ţări diferite şi asupra unor programe diferite."

Îmbunătăţiri peste tot

Când vine vorba de evaluarea condiţiilor propriu-zise din fabrici,  Locke pledează pentru colaborarea activă dintre state, organizaţii neguvernamentale şi sectorul privat, în vederea stabilirii şi menţinerii unor condiţii de muncă acceptabile - deşi, aşa cum a arătat-o tragedia din Bangladesh, voinţa politică de a face modificări nu există în mod real înainte de izbucnirea unui dezastru.

Dar Locke este de neclintit în opinia sa că aceste tipuri de schimbări pot avea loc oriunde - şi citează Cambodgia, ca o poveste de succes greu de crezut. Acolo, Organizaţia Internaţională a Muncii, o agenție a ONU, a lucrat cu firmele guvernamentale şi private pentru a determina sistemele manageriale să aducă îmbunătăţiri  în condiţiile de muncă şi pentru a dezvolta, de asemenea, sisteme de monitorizare.

"Cambodgia a trecut prin această perioadă teribilă [de război] şi, deşi există foarte puţine înregistrări [oficiale], se poate vedea totuşi că firmele mari au investit în dezvoltarea condiţiilor de muncă a acestor fabrici şi că  guvernul, la rândul său, şi-a pus în aplicare propriile legi", spune Locke. "Dacă acest lucru a fost posibil acolo, ar trebui să fie posibil şi în zone din China, India sau de oriunde."

Aseem Prakash, un politolog de la Universitatea din Washington, a apreciat noua carte a lui Locke ca fiind "extraordinară" spunând  că "punctul său forte constă în nivelul şi calitatea accesului lui Richard Locke la datele importante ale companiilor. Acest tip şi nivel de acces este oarecum fără precedent în ştiinţele politice".

Această muncă va continua cu o examinare a firmei Apple, printre alte companii cu care Locke va lucra în viitor.

"Noi ştim că există probleme", spune Locke. "Dar sunt destule exemple de schimbare pozitivă în locurile în care resursele sunt limitate, deci se poate. Această schimbare nu se desfăşoară de la sine, dar cu voinţă politică adecvată, cunoştinţe şi investiţii, se poate înfăptui."

Traducere de Maricica Botescu după how-to-make-factory-conditions-better