Prin „acţiunea înfricoşătoare la distanţă" (spooky action at a distance, conform aprecierii lui Einstein) se înţelege faptul că proprietăţile a două sisteme rămân corelate chiar şi după ce acestea sunt separate între ele. Fenomenul de inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement) se produce atunci când două sisteme, cum ar fi două particule, interacţionează reciproc. Apar corelaţii între proprietăţile lor care se menţin chiar şi după ce acestea sunt separate la distanţe mari.

 

 

 

Un observator ce măsoară starea unui singur sistem poate prezice cu precizie valorile măsurătorilor ce corespund unui al doilea observator ce priveşte celălalt sistem aflat foarte departe de primul.

Un exemplu de interacţiune care generează inseparabilitatea cuantică îl reprezintă dezintegrarea unei particule în alte două particule: datorită conservării impulsului, particulele rezultate în urma dezintegrării trebuie să fie corelate cuantic într-o stare în care impulsurile lor sunt corelate. Dacă măsurăm impulsul unei particule vom cunoaşte şi impulsul celeilalte particule.

Albert Einstein a criticat ideea prin care există posibilitatea de a se putea face o astfel de predicţie, numind-o pe aceasta o „acţiune înfricoşătoare la distanţă", dar Erwin Schrödinger şi mai târziu John Bell au arătat că această caracteristică este esenţială în mecanica cuantică.

Deşi inseparabilitatea cuantică nu permite o comunicare mai rapidă decât viteza luminii, ea poate fi folosită pentru a „teleporta" o copie cuantică perfectă a unui obiect (deşi o astfel de copie va distruge originalul). Experimente recente au teleportat stări cuantice la mai mult de 100 de kilometri.

Inseparabilitatea cuantică nu este doar o caracteristică a unor experimente ezoterice. Stările obişnuite ale materiei cu care ne întâlnim tot timpul sunt caracterizate de un grad ridicat de inseparabilitate cuantică. De fapt inseparabilitatea cuantică dintre obiecte şi mediul lor înconjurător este responsabilă pentru apariţia lumii cu care suntem obişnuiţi, care ne este familiară, pe baza legilor contraintuitive ale mecanicii cuantice. Modul în care se manifestă inseparabilitatea cuantică în cadrul materiei ne poate furniza, de asemenea, numeroase informaţii interesante de natură fizică.

Mai multe lucrări recente au sugerat că inseparabilitatea cuantică ar putea fi firul care leagă împreună regiuni diferite din spaţiul-timp în cadrul gravitaţiei cuantice. Inseparabilitatea cuantică dintre diferite obiecte ar putea chiar genera o gaură de vierme în spaţiul-timp care le conectează pe acestea.

Poţi citi mai multe despre misterele lumii cuantice aici: Ciudăţeniile lumii cuantice

Traducere de Cristian-George Podariu după quantum-entanglement cu acordul editorului