Unificarea fortelorNu s-ar putea ca toate forţele naturii să fie de fapt manifestarea unei singure forţe atotcuprinzătoare? Oamenii de ştiinţă din domeniul fizicii au depus eforturi uriaşe în scopul înţelegerii modului în care forţele naturii pot fi combinate. Care ar fi avantajul?

 

 

 

Newton a realizat în secolul al XVII-lea că aceeaşi forţă gravitaţională ce descrie căderea unui măr dintr-un pom descrie, de asemenea, mişcarea Lunii în jurul Pământului. Apoi, în secolul a XIX-lea, James Clerk Maxwell a demonstrat că forţa magnetică şi forţa electrică sunt, în realitate, aspecte diferite ale aceleaşi forţe, forţa electromagnetică. În fine, în secolul al XX-lea, Steven Weinberg, Abdus Salam şi Sheldon Lee Glashow au descoperit că, la energii înalte,  forţa electromagnetică şi forţa slabă (fără care Soarele nu ar lumina) se combină într-o singură forţă, forţa electro-slabă.

Astăzi oamenii de ştiinţă caută să unifice forţa electro-slabă cu forţa tare - fără care elementele constituente ale nucleului unui atom nu ar sta împreună - într-o singură Mare Teorie Unificată. Din păcate, energia la care se crede că aceste forţe s-ar putea combina este de 100 de miliarde de ori mai mare decât energia celor mai puternice acceleratoare existente. Şi chiar dacă vom reuşi să identificăm modul în care forţa tare se potriveşte în puzzle, va mai trebui să încercăm să combinăm noua forţă, la energii încă şi mai mari, cu gravitaţia. Dar ar merita efortul. Stabilirea faptului că forţele subatomice cunoscute au o origine comună reprezintă cheia pentru a crea o Teorie a Totului.

Traducere după Unification of forces, cu acordul editorului