Dualitatea undă-particulă este un concept din fizica particulelor ce atribuie două trăsături aparent contradictorii unui singur lucru. Obiectele cuantice, cum sunt electronii şi quarcurile, sunt adesea descrise ca fiind atât unde, cât şi particule. În fapt, nu sunt nici una, nici alta. Acestea au proprietăţi specifice care le fac să pară atât particule, cât şi unde, dar, în fapt, nu arată a nimic cu care să ne întâlnim în experienţa noastră cotidiană.

Comentarii -

Prin „acţiunea înfricoşătoare la distanţă" (spooky action at a distance, conform aprecierii lui Einstein) se înţelege faptul că proprietăţile a două sisteme rămân corelate chiar şi după ce acestea sunt separate între ele. Fenomenul de inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement) se produce atunci când două sisteme, cum ar fi două particule, interacţionează reciproc. Apar corelaţii între proprietăţile lor care se menţin chiar şi după ce acestea sunt separate la distanţe mari.

Comentarii -

incalzirea globalaPământul transformă energia din spectrul vizibil, primită de la Soare, în energie electromagnetică în infraroşu, care părăseşte planeta încet deoarece este absorbită de gazele cu efect de seră. Atunci când oamenii produc gaze cu efect de seră această energie părăseşte Pământul chiar mai lent şi provoacă creşterea temperaturii Terrei.

Comentarii -

Particule purtatoare ale fortelorParticulele purtătoare ale forţelor acţionează similar unor mesaje transferate între alte particule. Oamenii de ştiinţă au descoperit particule purtătoare pentru trei dintre cele patru forţe fundamentale cunoscute: forţa electromagnetică, forţa tare şi forţa slabă.

Comentarii -

Unificarea fortelorNu s-ar putea ca toate forţele naturii să fie de fapt manifestarea unei singure forţe atotcuprinzătoare? Oamenii de ştiinţă din domeniul fizicii au depus eforturi uriaşe în scopul înţelegerii modului în care forţele naturii pot fi combinate. Care ar fi avantajul?

Comentarii -

SurfingAccelerarea particulelor cu ajutorul plasmei poate fi tehnologia viitorului. Este o modalitate de accelerare a particulelor mult mai eficientă decât tehnica folosită în prezent, care utilizează tehnologii bazate de unde radio. Detalii, în continuare.

Comentarii -

Lentilele gravitaţionaleLentilele gravitaţionale reprezintă un instrument util la "centura" cosmologului modern: corpurile masive deviază lumina, focalizând-o către observator şi făcând obiectele depărtate să pară mai mari ori distorsionate ori chiar cu mai multe imagini.

Comentarii -

Robert Gallager. Profesor emeritAcest articol reprezintă partea a doua a unei mini-serii de 2 articole referitoare la teoria informaţiei. Dacă în prima parte au fost prezentate informaţii referitoare la limita Shannon, în prezentul articol vor fi explicate unele noţiuni despre codurile Gallager.

Comentarii -

Efect de seraDacă vom dubla cantitatea gazelor cu efect de seră din atmosfera Terrei, cu cât se va modifica temperatura? Răspunsul la această întrebare ni-l oferă articolul de faţă, a doua şi ultima parte a seriei de articole pe tema modificărilor climatice.

Comentarii -

Terra. Buget energeticCând mai multă energie este radiată spre Pământ decât este reflectată înapoi în spaţiu, ceva trebuie să se încălzească.
Acest articol este prima parte dintr-o serie despre concepte ştiinţifice legate de efectul de seră şi modificările climatice de pe Terra.

Comentarii -

Incertitudinea knightianaCriza economică globală din ultimii doi ani a provenit, într-o anumită parte, din incapacitatea instituţiilor financiare de a judeca eficient riscurile investiţiilor lor. Din acest motiv, criza a atras atenţia asupra unei idei vechi (de câteva decenii).

Comentarii -

Exoplaneta. TranzitÎn încercarea de a găsi viaţă în alte locuri din Univers, oamenii de ştiinţă care studiază planetele au detectat în ultimii 15 ani mai mult de 500 de planete în afara Sistemului Solar, aşa-numitele exoplanete. Care sunt modalităţile prin care sunt localizate astfel de planete?

Comentarii -

SigmaCând se poate spune despre o descoperire că este semnificativă? Valoarea sigma (deviaţia statistică standard, notată cu litera grecească cu acelaşi nume - σ) ne poate da răspunsul la această întrebare, însă atenţie la capcane. Detalii, în continuare.

Comentarii -

Claude ShannonUn document din anul 1948 scris de Claude Shannon (Master of Science în 1937, PhD în 1940), a creat domeniul teoriei informaţiei - şi a stabilit agenda pentru cercetarea în domeniu pentru următorii 50 de ani. Detalii, în cele ce urmează.

Comentarii -

P=NP?În episodul de Halloween din 1995 de la The Simpsons, Homer Simpson găseşte un portal către o misterioasă A Treia Dimensiune în spatele unui raft de cărţi şi, disperat să scape de rudele sale prin alianţă, se aruncă prin respectivul portal.

Comentarii -

Transformata FourierÎn 1811, Joseph Fourier, prefectul de 43 de ani al districtului francez Isère, s-a înscris într-o competiţie a studiului căldurii, sponsorizată de Academia Franceză de Ştiinţe. Lucrarea predată descria o metodă analitică nouă cu care Fourier a câştigat competiţia.

Comentarii -

Teoria dinamuluiCâmpul magnetic al Pământului este generat în nucleul metalic, localizat la aproximativ 3000 de kilometri adâncime faţă de suprafaţa terestră. Acest câmp a existat de minim 3,5 miliarde de ani şi oferă indicii despre modul cum s-au format alte planete, stele sau corpuri cereşti.

Comentarii -

Liniar neliniarMulte studii ştiinţifice încearcă să găsească aproximări liniare pentru comportamente neliniare dintr-o arie largă de discipline. Distincţia dintre fenomenele liniare şi neliniare se găseşte pretutindeni în domeniul ştiinţei şi ingineriei. Ce înseamnă acest lucru?

Comentarii -

SimetriaSimetria este expresia corespondenţei perfecte dintre lucruri. Experimentăm diferite forme de simetrie zi cu zi. Bebeluşii recunosc simetria în distribuţia echilibrată a părţilor feţei părinţilor. Copiii văd simetria matematică în adunare: 1 + 2 = 2 + 1.

Comentarii -

Fizica în 60 de secundeRadiaţia sincrotronă este "lumina" emisă de particule încărcate electric atunci când acestea accelerează ("câştigând" viteză, deplasându-se în linie dreaptă) ori când călătoresc cu o viteză constantă pe o linie curbă (ca atunci când suntem într-o maşină şi luăm o curbă).

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. Surse de luminaSursele de lumină intensă sunt aparate bazate pe acceleratoare de particule care produc raze de lumină extrem de intense şi focalizate, cu energii de la infraroşu la raze X. Sunt folosite în fizică, chimie, ştiinţa materialelor, biologie, medicină, criminalistică.

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. Laserul cu raze XLaserul cu raze X va reprezenta următoarea generaţie de sursă de lumină. Are capacitatea de a emite fascicule foarte intense de radiaţii X în "rafale" foarte scurte care sunt de zece miliarde de ori mai strălucitoare decât cele generate de orice altă sursă de lumină.

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. ExtradimensiunileDimensiunile suplimentare par rupte din filmele şi romanele ştiinţifico-fantastice, dar ele ar putea fi parte din lumea reală. Iar dacă există cu adevărat, ele ar putea contribui la explicarea unor mari mistere neelucidate în prezent de teoriile existente în fizică.

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. JeturileJeturile sunt împrăştieri de particule care ţâşnesc din anumite coliziuni de mare energie - de exemplu din coliziuni violente de protoni şi antiprotoni la acceleratorul Tevatron al Fermilab-ului sau din coliziuni similare proton-proton care au loc la LHC.

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. Materia neagraMateria neagră este, aproximativ vorbind, o formă foarte stranie de materie. Deşi are masă, nu interacţionează cu obiectele cu care suntem obişnuiţi din viaţa de zi cu zi şi trece direct prin corpurile noastre. Fizicienii o numesc "neagră" deoarece este invizibilă.

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. AntimateriaAntimateria este alcătuită din particule care au caracteristici similare din anumite puncte de vedere, dar opuse din altele caracteristicilor particulelor de materie obişnuită. Citiţi acest articol pentru a înţelege diferenţa dintre materie şi antimaterie.

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. Bosonul ZBosonul Z este o particulă masivă, unul din purtătorii "forţei slabe", alături de bozonii W+ şi W-, care intermediază procesele de dezintegrare radioactivă. În cele ce urmează, o foarte scurtă prezentare a acestui tip de particulă fundamentală.

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. Teoria corzilorTeoria corzilor (sau a stringurilor, cf. "String Theory") propune ideea conform căreia constituenţii fundamentali ai Universului sunt „corzi” uni-dimensionale, iar nu particule punctiforme. Citiţi mai multe detalii în acest nou articol din seria "Fizica în 60 de secunde."

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. Modelul StandardModelul Standard este cea mai bună teorie pe care o au în prezent fizicienii pentru a descrie unităţile structurale fundamentale ale Universului. Este una dintre cele mai mari realizări ale ştiinţei secolului al XX-lea. Detalii, în cele ce urmează.

Comentarii -

Fizica in 60 de secunde. NeutrinoNeutrinii sunt probabil particulele cu cel mai bine ales nume, fiind minuscule, neutre din punct de vedere electric (cum sugerează şi cuvântul din limba italiană, neutrino însemnând "cel mic şi neutru") şi având o masă atât de mică încât nu a putut fi măsurată încă.

Comentarii -