Dioxid de carbonAtât oamenii, cât şi animalele expiră dioxid de carbon odată cu fiecare respiraţie. De ce acest lucru nu este considerat o ameninţare în ceea ce priveşte încălzirea globală?



 

Dioxidul de carbon pe care îl expirăm nu contribuie la încălzirea globală pentru simplul motiv că noi, de asemenea, preluăm o cantitate echivalentă de dioxid de carbon din aer, chiar dacă o facem în mod indirect. Tot ceea ce mâncăm poate fi depistat apoi în fotosinteză, procesul prin care plantele fixează dioxidul de carbon din atmosferă şi îl utilizează pentru a produce o gamă largă de compuşi organici necesari pentru viaţă. Corpurile noastre pot fi considerate ca motoare care necesită combustibil şi oxigen pentru a produce energia necesară pentru a susţine viaţa. Din acest punct de vedere, noi nu suntem deloc diferiţi de o maşină. Atât în cazul nostru, cât şi în cel al maşinii sursa de oxigen este aerul, care în proporţie de aproximativ 20% este format din oxigen. Un motor cu ardere internă arde benzina şi generează apă, dioxid de carbon şi câţiva produşi secundari de ardere. În loc de benzină, noi ardem carbohidraţi, grăsimi şi proteine din alimente. La fel ca benzina, aceşti compuşi organici sunt transformaţi în dioxid de carbon şi apă, care apoi se evaporă.

Cum se face atunci că noi nu ne facem griji în privinţa cantităţilor masive de dioxid de carbon care sunt eliberate cu fiecare respiraţie a miliarde şi miliarde de oameni şi animale care populează lumea? Deoarece fiecare atom de carbon din dioxidul de carbon expirat provine din alimente care au fost produse recent prin fotosinteză. Tot ceea ce mâncăm, cu excepţia câtorva componente anorganice, cum ar fi sarea, au fost într-un fel produse prin fotosinteză. Acest lucru este evident atunci când mâncăm produse din plante, cum ar fi cereale, fructe şi legume, dar acelaşi lucru se întâmplă desigur în cazul cărnii. Animalele pe care le consumăm au fost crescute cu ajutorul produselor vegetale. Într-adevăr, un animal aflat în curs de dezvoltare este un mecanism care converteşte plantele în carne. Deci, din moment ce tot dioxidul de carbon pe care îl expirăm provine din dioxidul de carbon captat de plante în timpul fotosintezei, noi nu modificăm conţinutul de dioxid de carbon din atmosferă prin procesul de respiraţie.

Pe de altă parte, atunci când ardem combustibili fosili cum ar fi benzina, eliberăm dioxid de carbon care se formează din atomi de carbon care au fost sustraşi din atmosferă cu milioane şi milioane de ani în urmă, prin procesul de fotosinteză şi au fost apoi sechestraţi în cărbunele, petrolul şi gazul natural care se formează atunci când plantele şi animalele mor şi se descompun. Prin arderea acestor resurse, creştem nivelul actual al dioxidului de carbon. Aşa stând lucrurile, cu certitudine nu contribuim la încălzirea globală prin eliberarea dioxidului de carbon. Dar putem oare ajuta la reducerea încălzirii globale prin moarte? Probabil. În acest caz noi nu am mai expira dioxid de carbon şi ar dura mult până când atomii de carbon din corpul nostru în cele din urmă ar ajunge înapoi în atmosferă sub formă de dioxid de carbon. Desigur, există întotdeauna o mulţime de bebeluşi nou-născuţi care încep să respire pe măsură ce noi expirăm.



Traducere de Ecaterina Pavel după humans-and-animals-exhale-carbon-dioxide-with-every-breath-why-is-this-not-considered-to-be-a-problem-as-far-as-global-warming-goes, cu acordul autorului.