Totul începe cu oxigenul din aer. Pe timpul exerciţiului fizic este nevoie de mai mult oxigen decât atunci când stai liniştit pe o canapea. Pentru a asigura mai mult oxigen organismul începe să absoarbă mai mult oxigen de la nivelul plămânilor. După un timp diafragma, muşchii intercostali şi pectoralii minori care controlează respiraţia devin mai eficienţi şi pot lucra împreună la intensităţi mai mari de antrenament.

Comentarii -

Am scris în trecut o lungă serie de articole dedicată unor aspecte mai puţin cunoscute despre corpul omenesc. Adaugăm astăzi 25 de noi curiozităţi.

Comentarii -


Ședințele energice de yoga reduc mâncatul emoțional și gândurile negative

Yoga pare să reducă simptomele depresiei, sentimentele negative și mâncatul emoțional (pentru a satisface nevoi emoţionale, nu foamea normală). Acest lucru ne sugerează că practicarea ei poate constitui o completare utilă la terapiile verbale și medicamentele antidepresive.

Comentarii -

 

 

Comentarii -

Sute de milioane de persoane din întreaga lume consumă suplimente alimentare, începând de la vitamine şi terminând cu produse pentru slăbit. Majoritatea suplimentelor alimentare nu sunt necesare atunci când o persoană are o dietă echilibrată. În plus, anumite substanţe pot fi toxice pentru organism dacă depăşesc doza maximă admisă sau dacă se asociază cu alte medicamente; de aceea ar trebui să fie consumate doar în anumite condiţii şi la recomandarea specialiştilor (medici, nutriţionişti, farmacişti).

Comentarii -

Chimia este una dintre materiile cele mai detestate de elevi. Ca şi în cazul fizicii sau al matematicii, cauza principală este lipsa de har a profesorilor, care nu ştiu să transfere informaţiile către elevi într-o manieră care să-i facă să înţeleagă rostul chimiei şi legătura ei cu lumea care ne înconjoară. În cadrul unei serii de articole scurte, în perioada următoare vom explica principalele concepte din domeniul chimiei.

Aşadar, cu ce se ocupă chimia? Chimia studiază compoziţia, structura, proprietăţile şi diferitele transformă ale substanţelor. Există mai multe ramuri ale chimiei, după cum urmează:

Comentarii -

În filmul "Marţianul" Mark Watney, jucat de Matt Damon, este lăsat pe planeta Marte de colegii astronauţi, iar singurul aliment pe care-l poate consuma este cartoful. Andrew Taylor, un australian de 36 de ani urmează aceeaşi dietă, în mod voluntar. În încercarea de a slăbi, Taylor a decis să nu mănânce decât cartofi vreme de un an.

Comentarii -

O dietă bogată în fasole, năut, linte şi mazăre vă va ajuta să reduceţi nivelul de colesterol LDL("rau"). O metaanaliză realizată de Canadian Medical Association Journal în 2014, care a evaluat datele obţinute în cadrul a 26 de studii clinice randomizate, a comparat efectele asupra sănătăţii a dietelor bazate sau nu pe astfel de leguminoase.

Comentarii -

S-ar putea crede că este o idee bună să te speli pe dinți după ce ai mâncat fructe sau ai băut suc de fructe cu zahăr, dar nu este. Acidul din fructe / suc slăbește smalțul dinților, care poate fi deteriorat în timpul periajului.

Dar nu strică să te clătești cu apă după ce ai băut suc de fructe. Te ajută să scapi de zahărul rămas în gură.

Comentarii -

Rujul conține o varietate de ceruri naturale, cum ar fi ceara de albine, ceara caranuba, ozocherita, cerezine sau ceară microcristalină, care sunt toate produse pe bază de petrol petrol. Aceste ceruri sunt înmuiate cu uleiuri minerale sau vegetale sau cu vaselină. Și, în scopul de a repartiza culoarea în mod egal pe buze și să rămână acolo pentru mai mult de 30 de minute, se adaugă agenţi de formare a unei pelicule.

Comentarii -

Sunătoarea (Hypericum perforatum), denumită şi pojarniță, drobișor, fălcățea, harnică sau închegătoare este o plantă erbacee, care înflorește din iunie până în septembrie. Florile de sunătoare se culeg în zile uscate și însorite. Se usucă la umbră, în loc bine aerisit, întinse în strat subțire, pe hârtie sau pânză. După uscare, se păstrează în pungi de hârtie ori săculeți de pânză în locuri uscate și întunecate.

Comentarii -

Dacă percepţia mea nu este greşită, mulţi înţeleg printr-o boală cronică o boală gravă. De aceea, probabil, când cineva afirmă, referitor la un fenomen observat că "e cronic!", vrea să transmită că a constatat ceva grav.

În fapt o boală cronică este una de durată. Se consideră că o afecţiune poate fi numită cronică atunci când durează mai mult de 3 luni. O boală cronică este, aşadar, de lungă durată şi manifestă o evoluţie lentă. Exemple de boli cronice: artrita, astmul, cancerul, diabetul, hepatita tip C, SIDA şamd.

OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a împărţit bolile cronice în patru categorii:
» boli cardiovasculare;
» cancerul;
» boli respiratorii cronice (aici intrând, printre altele, astmul);
» diabetul.

O altă caracteristică definitorie a unei boli cronice este non-transmisibilitatea de la persoană la persoană.

Comentarii -

O importantă (şi ciudată) proprietate a nucleului atomic este următoarea: masa nucleului său este mai mică decât suma maselor nucleonilor (protonilor şi neutronilor). Cum este posibil aşa ceva?

Explicaţia este următoarea:  forţa nucleară tare ţine neutronii şi neutronii uniţi în cadrul nucleului, iar pentru a-i separa este nevoie de energie, energie care se numeşte energie de legătură.

Atunci când nucleonii se unesc pentru a forma un nucleu, trebuie eliberată o cantitate mică de energie pentru a putea sta uniţi (E=mc2...).

Comentarii -

E-urile din lista de ingrediente de pe eticheta produselor alimentare înlocuiesc practic denumirile clasice ale aditivilor alimentari. E-urile sunt, aşadar, coduri pentru substanţe ce pot fi utilizate ca aditivi alimentari. E-urile (denumirea vine de la "Europa") sunt folosite pentru a augmenta / îmbunătăţi culoarea, savoarea şi structura alimentelor, precum şi pentru a preveni stricarea acestora. Aditivii alimentari se folosesc de secole. Vechii romani foloseau condimente ca şofranul pentru a da mâncării o culoare gălbuie. Sarea şi  oţetul erau folosite pentru a conserva carnea şi vegetalele pe timpul călătoriilor lungi.

Comentarii -

Nu sunt mulţi cei care ştiu că, în fapt, aproape 100% din traficul de date între diversele continente ale lumii este asigurat de o reţea vastă de cabluri subacvatice, ce traversează oceanele şi mările Terrei. Aceste cabluri sunt aşezate pe fundul oceanelor / mărilor. Aceste cabluri sunt groase cât un furtun de grădină şi asigură transferul datelor Internet, telefonie şi (parte din) transmisii TV între continente, cu viteza luminii. Un singur cablu poate transporta zeci de terabiţi de informaţie pe secundă.

Comentarii -

Circa 99% din corpul nostru este creat din atomi de hidrogen, carbon, nitrogen şi oxigen. Mai sunt, de asemenea, şi alte elemente, în mici cantităţi, esenţiale pentru viaţă.

Atomii sunt formaţi din electroni şi nucleu. Nucleul este alcătuit din protoni şi neutroni, care la rândul lor sunt formaţi din quarcuri (care sunt particule elementare, ca şi electronii).

Mărimea unui atom este dată de poziţia medie a electronilor. Dar aceste particule sunt responsabile doar de o mică parte a masei tale.

Protonii şi neutronii sunt formaţi, aşadar, din quarcuri. Masa quarcurilor, rezultanta interacţiunii cu câmpul Higgs, dar reprezintă doar câteva procente din masa protonului ori a neutronului. Câmpul Higgs este prezent peste tot în spaţiul cosmic şi are o valoare diferită de zero. Interacţiunea dintre particule ca electronul şi quarcurile duce la apariţia masei (rezistenţa la mişcare).

Comentarii -

Apa este fundamentală pentru viaţă. Reprezintă 50-70% din greutatea corpului tău şi este esenţială pentru cele mai multe funcţii organice. Orice deficit de apă - ca urmare a deshidratării, unei boli, exerciţiu fizic ori căldură excesivă - ne poate face să ne simţim rău.

Eliminăm continuu apă prin respiraţie, urină, excremente şi piele. Cei mai mulţi oameni sănătoşi reglează nivelul de apă din organism prin alimentaţie şi doza de apă zilnică, ghidaţi în special de sete. Dar este mai dificil de rezolvat această problemă pentru copii, bolnavi, bătrâni, atleţi şi cei care desfăşoară activităţi fizice foarte solicitante, în special în condiţii de temperatură ridicată.

Comentarii -


Atomul de hidrogen, format dintr-un proton şi un electron

Izotopul este specia de atom cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice, dar proprietăți fizice diferite). Altfel spus, izotopii se diferenţiază între ei prin numărul de neutroni (particula neutră din compunerea nucleului atomic).

Iată cazul celui mai simplu atom, atomul de hidrogen. Hidrogenul are trei izotopi care apar în mod natural, notaţi ca 1H, 2H, and 3H.

:: izotopul hidrogenului cu niciun neutron se numește protiu (stabil)
:: izotopul hidrogenului cu 1 neutron se numește deuteriu (stabil)
:: izotopul hidrogenului cu 2 neutroni se numește tritiu (radioactiv)

 


Izotopii hidrogenului

Comentarii -


Unde gravitaţionale

De la originea vieții până la soarta Universului, există numeroase mistere pe care oamenii de știință, pur și simplu, nu au reuşit încă să le dezlege. Cu toate acestea, există progrese în acest sens. Anul 2015 a fost important pentru ştiinţă: s-a adoptat Acordul de la Paris privind schimbările climatice, s-au obţinut imagini ale unor planete pitice și s-au descoperit urme de apă curgătoare pe planeta Marte. Care sunt misterele din ştiinţă care ar putea fi explicate în anul 2016?

Nu mai târziu de mâine, 11 februarie, când este organizată o conferinţă de presă de către LIGO, s-ar putea să aflăm că au fost identificate undele gravitaţionale, ceea ce ar reprezenta o altă descoperire extraordinară a fizicienilor, după ce în anul 2012 au anunţat descoperirea bosonului Higgs.

Comentarii -

Un electron, în sine, are un câmp electric în jurul său (reprezentat în imaginea de mai sus prin cercul gălbui). Acesta nu are un câmp magnetic în schimb.

Atunci când electronul este excitat (atomul primeşte energie externă), se creează şi un câmp magnetic.

Câmpul electric al electronului indică spre electron. Atunci când electronul oscilează, se schimbă şi poziţia câmpului său electric, care, prin urmare, generează oscilaţii ale acestui câmp, care se propagă în spaţiu.

Cele două câmpuri, electric şi magnetic, formează câmpul electromagnetic, care are ca particulă purtătoare fotonul.

Comentarii -

Iată o întrebare simplă... Cum produce un bec lumina? Cum apar aceşti fotoni (care, în fapt, atunci când au o anumită frecvenţă, sunt purtătorii radiaţiei electromagnetice pe care o numim lumină) din filamentul becului?

Iată pe scurt cum stau lucrurile.

Comentarii -

O particulă elementară, ca electronul, fotonul, ori quarcul, este o particulă care nu este alcătuită din particule mai mici, care, aşadar, nu poate fi divizată, împărţită în alte particule. Cu toate acestea cercetătorii au identificat în realitatea un fenomen straniu: o particulă elementară se poate transforma în alte particule elementare. Cum este posibil aşa ceva?

O educaţie ştiinţifică clasică ne face, credem, să acceptăm cu dificultate o asemenea idee, întrucât înţelegem că o particulă elementară are o identitate în sine, identitate dată de caracteristicile sale unice.

Comentarii -

Fizicienii au descoperit că, surprinzător, vidul nu este un spaţiu gol absolut, ci, în fapt, este populat de "particule virtuale", particule care apar spontan din vid şi care dispar imediat.

Aceste particule virtuale au fost demonstrate în cadrul efectului Casimir (în esenţă, două suprafeţe paralele aflate la mică distanţă una de alta se atrag, întrucât suprafeţele sunt împinse de fluctuaţiile vidului una spre alta).

Vidul nu arată aşa:




ci aşa:


Comentarii -

Conform teoriei câmpurilor cuantice (denumită şi "teoria cuantică a câmpurilor") Universul nu este creat din particule, cum suntem obişnuiţi să considerăm (şi cum se predă, practic, în şcoli, vorbindu-se despre particule ca despre ingredientele din care este alcătuit cosmosul), ci din câmpuri. Această idee este una fundamentală în fizica modernă. Ceea ce numim "particulă" reprezintă ce "vedem" atunci când ne "uităm" la câmpurile cuantice. Atunci când vorbim despre un electron, vorbim în fapt despre o vibraţie a câmpului electronic.


        Deşi încă de pe vremea grecilor antici omul s-a gândit că Universul este creat din particule, astăzi considerăm "particula" o ficţiune convenabilă. Vorbim în continuare despre particule, dar, în fapt, ştim că lumea, la nivel fundamental, este formată din câmpuri.


Un câmp, spre deosebire de de o particulă, se găsește pretutindeni în Univers. Un câmp are o valoare în orice punct din spaţiu şi timp. În spaţiu gol câmpurile au valoarea zero, cu o excepţie notabilă: câmpul Higgs (acest câmp a fost demonstrat că există în cursul anului 2012, când, în fapt, a fost anunţată descoperirea bosonului Higgs - care indică existenţa câmpului Higgs). Câmpul Higgs are o valoare diferită de zero chiar în spaţiu gol.

Comentarii -

Motherbrain 

În prima parte a seriei am văzut că mintea şi corpul nu pot fi separate şi de ce robotica nu este capabilă să replice nici mintea, nici corpul. Dar să presupunem acum că am rezolvat problema senzorilor, muşchilor şamd. Acum vine următoarea provocare: transferul creierului pe un computer. Dar ce este creierul, mai precis?

Termenul se referă în mod obişnuit la cortex şi la unele structuri subcorticale, ca amygdala, hipocampul şi ganglionii bazali. Dar sistemul nervos central este în fapt alcătuit din alte structuri care nu sunt mai puţin importante, incluzând cerebelul, talamusul, hipotalamusul, trunchiul cerebral şi măduva spinării.

Comentarii -