(Timp citire: 1 minut)

Sunătoarea (Hypericum perforatum), denumită şi pojarniță, drobișor, fălcățea, harnică sau închegătoare este o plantă erbacee, care înflorește din iunie până în septembrie. Florile de sunătoare se culeg în zile uscate și însorite. Se usucă la umbră, în loc bine aerisit, întinse în strat subțire, pe hârtie sau pânză. După uscare, se păstrează în pungi de hârtie ori săculeți de pânză în locuri uscate și întunecate.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Dacă percepţia mea nu este greşită, mulţi înţeleg printr-o boală cronică o boală gravă. De aceea, probabil, când cineva afirmă, referitor la un fenomen observat că "e cronic!", vrea să transmită că a constatat ceva grav.

În fapt o boală cronică este una de durată. Se consideră că o afecţiune poate fi numită cronică atunci când durează mai mult de 3 luni. O boală cronică este, aşadar, de lungă durată şi manifestă o evoluţie lentă. Exemple de boli cronice: artrita, astmul, cancerul, diabetul, hepatita tip C, SIDA şamd.

OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a împărţit bolile cronice în patru categorii:
» boli cardiovasculare;
» cancerul;
» boli respiratorii cronice (aici intrând, printre altele, astmul);
» diabetul.

O altă caracteristică definitorie a unei boli cronice este non-transmisibilitatea de la persoană la persoană.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

O importantă (şi ciudată) proprietate a nucleului atomic este următoarea: masa nucleului său este mai mică decât suma maselor nucleonilor (protonilor şi neutronilor). Cum este posibil aşa ceva?

Explicaţia este următoarea:  forţa nucleară tare ţine neutronii şi neutronii uniţi în cadrul nucleului, iar pentru a-i separa este nevoie de energie, energie care se numeşte energie de legătură.

Atunci când nucleonii se unesc pentru a forma un nucleu, trebuie eliberată o cantitate mică de energie pentru a putea sta uniţi (E=mc2...).

Comentarii -

(Timp citire: 5 - 6 minute)

E-urile din lista de ingrediente de pe eticheta produselor alimentare înlocuiesc practic denumirile clasice ale aditivilor alimentari. E-urile sunt, aşadar, coduri pentru substanţe ce pot fi utilizate ca aditivi alimentari. E-urile (denumirea vine de la "Europa") sunt folosite pentru a augmenta / îmbunătăţi culoarea, savoarea şi structura alimentelor, precum şi pentru a preveni stricarea acestora. Aditivii alimentari se folosesc de secole. Vechii romani foloseau condimente ca şofranul pentru a da mâncării o culoare gălbuie. Sarea şi  oţetul erau folosite pentru a conserva carnea şi vegetalele pe timpul călătoriilor lungi.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Nu sunt mulţi cei care ştiu că, în fapt, aproape 100% din traficul de date între diversele continente ale lumii este asigurat de o reţea vastă de cabluri subacvatice, ce traversează oceanele şi mările Terrei. Aceste cabluri sunt aşezate pe fundul oceanelor / mărilor. Aceste cabluri sunt groase cât un furtun de grădină şi asigură transferul datelor Internet, telefonie şi (parte din) transmisii TV între continente, cu viteza luminii. Un singur cablu poate transporta zeci de terabiţi de informaţie pe secundă.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Circa 99% din corpul nostru este creat din atomi de hidrogen, carbon, nitrogen şi oxigen. Mai sunt, de asemenea, şi alte elemente, în mici cantităţi, esenţiale pentru viaţă.

Atomii sunt formaţi din electroni şi nucleu. Nucleul este alcătuit din protoni şi neutroni, care la rândul lor sunt formaţi din quarcuri (care sunt particule elementare, ca şi electronii).

Mărimea unui atom este dată de poziţia medie a electronilor. Dar aceste particule sunt responsabile doar de o mică parte a masei tale.

Protonii şi neutronii sunt formaţi, aşadar, din quarcuri. Masa quarcurilor, rezultanta interacţiunii cu câmpul Higgs, dar reprezintă doar câteva procente din masa protonului ori a neutronului. Câmpul Higgs este prezent peste tot în spaţiul cosmic şi are o valoare diferită de zero. Interacţiunea dintre particule ca electronul şi quarcurile duce la apariţia masei (rezistenţa la mişcare).

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Apa este fundamentală pentru viaţă. Reprezintă 50-70% din greutatea corpului tău şi este esenţială pentru cele mai multe funcţii organice. Orice deficit de apă - ca urmare a deshidratării, unei boli, exerciţiu fizic ori căldură excesivă - ne poate face să ne simţim rău.

Eliminăm continuu apă prin respiraţie, urină, excremente şi piele. Cei mai mulţi oameni sănătoşi reglează nivelul de apă din organism prin alimentaţie şi doza de apă zilnică, ghidaţi în special de sete. Dar este mai dificil de rezolvat această problemă pentru copii, bolnavi, bătrâni, atleţi şi cei care desfăşoară activităţi fizice foarte solicitante, în special în condiţii de temperatură ridicată.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)


Atomul de hidrogen, format dintr-un proton şi un electron

Izotopul este specia de atom cu același număr atomic Z, dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice, dar proprietăți fizice diferite). Altfel spus, izotopii se diferenţiază între ei prin numărul de neutroni (particula neutră din compunerea nucleului atomic).

Iată cazul celui mai simplu atom, atomul de hidrogen. Hidrogenul are trei izotopi care apar în mod natural, notaţi ca 1H, 2H, and 3H.

:: izotopul hidrogenului cu niciun neutron se numește protiu (stabil)
:: izotopul hidrogenului cu 1 neutron se numește deuteriu (stabil)
:: izotopul hidrogenului cu 2 neutroni se numește tritiu (radioactiv)

 


Izotopii hidrogenului

Comentarii -

(Timp citire: 6 - 7 minute)


Unde gravitaţionale

De la originea vieții până la soarta Universului, există numeroase mistere pe care oamenii de știință, pur și simplu, nu au reuşit încă să le dezlege. Cu toate acestea, există progrese în acest sens. Anul 2015 a fost important pentru ştiinţă: s-a adoptat Acordul de la Paris privind schimbările climatice, s-au obţinut imagini ale unor planete pitice și s-au descoperit urme de apă curgătoare pe planeta Marte. Care sunt misterele din ştiinţă care ar putea fi explicate în anul 2016?

Nu mai târziu de mâine, 11 februarie, când este organizată o conferinţă de presă de către LIGO, s-ar putea să aflăm că au fost identificate undele gravitaţionale, ceea ce ar reprezenta o altă descoperire extraordinară a fizicienilor, după ce în anul 2012 au anunţat descoperirea bosonului Higgs.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Un electron, în sine, are un câmp electric în jurul său (reprezentat în imaginea de mai sus prin cercul gălbui). Acesta nu are un câmp magnetic în schimb.

Atunci când electronul este excitat (atomul primeşte energie externă), se creează şi un câmp magnetic.

Câmpul electric al electronului indică spre electron. Atunci când electronul oscilează, se schimbă şi poziţia câmpului său electric, care, prin urmare, generează oscilaţii ale acestui câmp, care se propagă în spaţiu.

Cele două câmpuri, electric şi magnetic, formează câmpul electromagnetic, care are ca particulă purtătoare fotonul.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Iată o întrebare simplă... Cum produce un bec lumina? Cum apar aceşti fotoni (care, în fapt, atunci când au o anumită frecvenţă, sunt purtătorii radiaţiei electromagnetice pe care o numim lumină) din filamentul becului?

Iată pe scurt cum stau lucrurile.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

O particulă elementară, ca electronul, fotonul, ori quarcul, este o particulă care nu este alcătuită din particule mai mici, care, aşadar, nu poate fi divizată, împărţită în alte particule. Cu toate acestea cercetătorii au identificat în realitatea un fenomen straniu: o particulă elementară se poate transforma în alte particule elementare. Cum este posibil aşa ceva?

O educaţie ştiinţifică clasică ne face, credem, să acceptăm cu dificultate o asemenea idee, întrucât înţelegem că o particulă elementară are o identitate în sine, identitate dată de caracteristicile sale unice.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Fizicienii au descoperit că, surprinzător, vidul nu este un spaţiu gol absolut, ci, în fapt, este populat de "particule virtuale", particule care apar spontan din vid şi care dispar imediat.

Aceste particule virtuale au fost demonstrate în cadrul efectului Casimir (în esenţă, două suprafeţe paralele aflate la mică distanţă una de alta se atrag, întrucât suprafeţele sunt împinse de fluctuaţiile vidului una spre alta).

Vidul nu arată aşa:




ci aşa:


Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Conform teoriei câmpurilor cuantice (denumită şi "teoria cuantică a câmpurilor") Universul nu este creat din particule, cum suntem obişnuiţi să considerăm (şi cum se predă, practic, în şcoli, vorbindu-se despre particule ca despre ingredientele din care este alcătuit cosmosul), ci din câmpuri. Această idee este una fundamentală în fizica modernă. Ceea ce numim "particulă" reprezintă ce "vedem" atunci când ne "uităm" la câmpurile cuantice. Atunci când vorbim despre un electron, vorbim în fapt despre o vibraţie a câmpului electronic.


        Deşi încă de pe vremea grecilor antici omul s-a gândit că Universul este creat din particule, astăzi considerăm "particula" o ficţiune convenabilă. Vorbim în continuare despre particule, dar, în fapt, ştim că lumea, la nivel fundamental, este formată din câmpuri.


Un câmp, spre deosebire de de o particulă, se găsește pretutindeni în Univers. Un câmp are o valoare în orice punct din spaţiu şi timp. În spaţiu gol câmpurile au valoarea zero, cu o excepţie notabilă: câmpul Higgs (acest câmp a fost demonstrat că există în cursul anului 2012, când, în fapt, a fost anunţată descoperirea bosonului Higgs - care indică existenţa câmpului Higgs). Câmpul Higgs are o valoare diferită de zero chiar în spaţiu gol.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Motherbrain 

În prima parte a seriei am văzut că mintea şi corpul nu pot fi separate şi de ce robotica nu este capabilă să replice nici mintea, nici corpul. Dar să presupunem acum că am rezolvat problema senzorilor, muşchilor şamd. Acum vine următoarea provocare: transferul creierului pe un computer. Dar ce este creierul, mai precis?

Termenul se referă în mod obişnuit la cortex şi la unele structuri subcorticale, ca amygdala, hipocampul şi ganglionii bazali. Dar sistemul nervos central este în fapt alcătuit din alte structuri care nu sunt mai puţin importante, incluzând cerebelul, talamusul, hipotalamusul, trunchiul cerebral şi măduva spinării.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Hectarul (abreviat ha) este o unitate de măsură a suprafeței. Un hectar este egal cu 10.000 m², 0,01 km² sau 100 ari.

Cu alte cuvinte, un hectar este aria unui pătrat cu latura de 100 de metri.

O sută de hectare sunt echivalente cu 1 km² (un kilometru pătrat).

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Electronvoltul, cu simbolul eV, este o unitate de măsură pentru energie, având ca valoare lucrul mecanic efectuat de un electron atunci când se deplasează între două puncte între care este o diferență de potențial (tensiune electrică) de 1 volt.


    1 eV = 1,602 176 462(63) × 10-19 J≈0,16 aJ


Electronvoltul se utilizează în fizica nucleară și în chimie pentru a exprima energia cinetică a particulelor subatomice, precum și energia absorbită sau degajată în reacțiile nucleare sau chimice.

Pornind de la echivalența masă-energie, electronvoltul poate fi utilizat pentru exprimarea masei:


    1 eV/c²≈1,783×10−36 kg≈1,074×10-9 u
    1 u ≈ 931,4 MeV

 

unde u este unitatea atomică de masă.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

Unitatea atomică de masă este o unitate de măsură pentru masă, utilizată în special în exprimarea maselor atomilor, moleculelor și particulelor subatomice. Este definită ca fiind 1/12 din masa izotopului carbon-12.

Unitatea atomică de masă are valoarea


    1 u = 1,660 540 2(10) x 10-27 kg (cu o incertitudine relativă de 0,59 x 10-6)

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Sir Arthur Charles Clarke (n. 16 decembrie 1917 – d. 19 martie 2008) a fost un scriitor de literatură science-fiction, inventator și futurolog britanic. Ani la rând, Robert A. Heinlein, Isaac Asimov și Clarke au fost cunoscuți ca „Cei Trei Mari” din science fiction.

Clarke a servit în Royal Air Force ca instructor de radar și tehnician între anii 1941 - 1946. În anul 1945 a propus un sistem de comunicare prin satelit.

Clarke a emigrat în Sri Lanka în 1956, în mare măsură datorită interesului său în plonjarea submarină, descoperind ruinele subacvatice ale templului antic Koneswaram în Trincomalee. A trăit în Sri Lanka până la moartea sa.

Opera sa de referință este romanul Odiseea spațială 2001, scrisă pe baza scenariului filmului cu același titlu împreună cu regizorul american Stanley Kubrick. Scenariul filmului se bazează pe o nuvelă publicată de autor în 1951, intitulată Sentinela.


Arthur C. Clarke a formulat trei maxime care sunt cunoscute drept "cele trei legi ale lui Clarke".


Prima lege a lui Clarke

Când un cunoscut om de ştiinţă în vârstă hotărăşte că ceva e posibil, aproape sigur că el are dreptate. Când hotărăşte că ceva e imposibil, aproape sigur se înșală.

A doua lege a lui Clarke

Singurul mod de a descoperi limitele posibilului e să te aventurezi dincolo de acestea, în imposibil.

A treia lege a lui Clarke

Orice tehnologie suficient de avansată nu se poate deosebi de magie.

Primele două legi apar în eseul "Hazards of Prophecy: The Failure of Imagination", în Profiles of the Future (1962). Cea de-a treia lege apare într-o ediţie revizuită a Profiles of the Future din 1973.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

În cadrul Congresului Internaţional Global Futures 2045 Ray Kurzweill, renumit pentru cercetările în domeniul inteligenţei artificiale, a afirmat că "În doar 30 de ani omul va fi capabil să-şi transfere mintea pe un computer şi să atingă astfel imortalitatea digitală". Fără a lua în calcul problemele de etică, filozofice, sociale şi legale, trebuie să ne întrebăm dacă are sens o asemenea aşteptare. Pentru a da un răspuns documentat ne vom îndrepta către biologie şi neuroştiinţă.

Comentarii -

(Timp citire: 1 minut)

În mod inevitabil, atunci când dispui de o teorie (cum este teoria stringurilor / corzilor), dar nu dispui de instrumente pentru a putea testa predicţiile acestei teorii, o criză de nerezolvat se instituie.

Iată mai jos care sunt limitele observării lumii nostre, într-o singură imagine.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)


Unde gama

EEG este o înregistrare a semnalelor electrice de pe creier. Aceste semnale sunt citite cu ajutorul unor electrozi, fixaţi pe cap, care transmit informaţia prin galvanometru şi o înregistrează pe o foaie de hârtie. Aceşti electrozi nu transmit, ci doar primesc semnale electrice, generate natural de către creier.

Comentarii -

(Timp citire: 4 - 5 minute)

Bateria este o doză în care se găsesc substanţe chimice generatoare de electroni, reacţiile chimice produse fiind denumite reacţii electrochimice. Orice baterie are doi poli, un anod şi un catod. Anodul este marcat cu semnul +, sau pozitiv, în timp ce catodul este marcat cu -, adică negativ.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

În istoricul inovaţiilor ce cuprind studiul cutremurelor, trebuie luate în considerare două aspecte: dispozitivele care înregistrează activitatea cutremurelor şi sistemele de măsurare care ajută la interpretarea datelor. Magnitudinea măsoară energia degajată la sursa cutremurului şi este determinată din logaritmul amplitudinii valurilor înregistrate într-un anumit moment. Intensitatea măsoară puterea trepidaţiilor produse de cutremur într-un anumit loc. Intensitatea nu are o bază matematică, ea este determinată în funcţie de efectele produse de cutremur asupra oamenilor şi a mediului înconjurător.

Comentarii -

(Timp citire: 2 - 3 minute)


Glonţ Minié

Glonţul este un tip de muniţie pentru puştile cu încărcare pe gura ţevii, care a primit numele unuia dintre co-inventatori: Claude-Étienne Minié. Acest tip de muniţie a devenit vestit în timpul războiului Crimeii şi în timpul războiului civil american.

Comentarii -