Deşi nu ticăie şi nu spune ce oră din zi este, un ceas molecular poate măsura timpul, însă la o scară mai mare, de secole sau milenii. Conceptul de ceas molecular a fost adus pentru prima dată în discuţie de către chimistul Linus Pauling şi biologul Emile Zuckerkandl şi se bazează pe faptul că mutaţiile genetice, deşi întâmplătoare, au loc la intervale de timp relativ constante.
Desi nu arată ca un ceas obisnuit, un ceas molecular, măsurând numarul de mutaţii, ne dă informaţii despre evoluţia diferitelor specii.
În loc să măsoare secunde, minute sau ore, ceasul molecular măsoară modificările sau mutaţiile ce se acumulează la nivelul diferitelor secvenţe ADN, ale diferitelor specii, de-a lungul timpului. Astfel se poate deduce cum au evoluat speciile.
Însă, ca oricare ceas, el trebuie să fie mai întâi potrivit după o referinţă. Astfel, trebuie să se calculeze, de exemplu, cât de veche este o anumită fosilă, apoi să se stabilească rata mutaţiilor. Iar dacă rata mutaţiilor e de 5 la fiecare milion de ani, iar noi numărăm 25 de mutaţii în secvenţa de ADN, înseamnă că specia noastră s-a desprins din o altă specie cu 5 milioane de ani în urmă.
Astfel, acest procedeu, de numărare a mutaţiilor, poate fi folosit şi în a stabili o cronologie a diferitelor evenimente în evoluţia speciilor. Comparând diferite secvenţe ADN de la diferite specii, se poate determina când anume speciile respective au împărţit pentru ultima oară un strămoş comun.
Raspuns oferit de Raul Sandu. Mai multe detalii puteti citi aici.
Din fosta secțiune Q&A
