Bine aţi venit pe Scientia QA!
Pentru a putea publica întrebări şi răspunsuri, trebuie să vă înregistraţi.
Atenţie! Este posibil ca e-mailul de confirmare a înregistrării să intre în Spam.
  • Inregistrare
Pune o întrebare

Newsletter


3.5k intrebari

6.7k raspunsuri

15.1k comentarii

2.2k utilizatori

2 plusuri 0 minusuri
413 vizualizari
La revizitarea acestei întrebări din arhiva Q&A, am ajuns și la răspunsul de acum câțiva ani al lui AdiJapan, care pomenește și de ideea măsurării maselor în imponderabilitate. Ni s-ar părea interesant să insistăm puțin asupra posibilelor metode a realiza acest lucru...
a intrebat (14 puncte) in categoria Fizica

2 Raspunsuri

4 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Spuneam acolo într-un comentariu că ar fi cel puțin două metode prin care putem măsura masa în condiții de imponderabilitate. Iată din nou metodele, cu detalii:

1. Folosind oscilații. Iei corpul de măsurat și-l fixezi pe un alt corp, de preferat unul mare, prin intermediul unui dispozitiv elastic, de exemplu un resort. Dacă dai un impuls unuia dintre corpuri, sistemul va oscila cu o anumită frecvență, din care poți calcula masa necunoscută (masa celuilalt corp și constanta elastică a resortului le știi).

O variantă a acestui principiu se aplică deja în instalațiile de depunere în vid, folosite de exemplu în industria electronică sau în producția de componente optice cu filme subțiri (lentile cu straturi antireflex etc.). Pentru a măsura în timp real cantitatea de material depus se folosește așa-numita „microbalanță cu cuarț”, așezată în apropierea suprafeței pe care se face depunerea. Cristalul de cuarț este piezoelectric și deci poate fi făcut să oscileze mecanic prin aplicarea unei tensiuni electrice alternative. Un circuit electronic caută frecvența la care cristalul intră în rezonanță. Această frecvență de rezonanță depinde foarte puternic de masa cristalului, iar adăugarea unei mase infime, chiar și a unui singur strat de atomi, modifică suficient frecvența de rezonanță pentru a putea măsura cu precizie masa și deci grosimea materialului depus.

2. Folosind ciocniri. Să zicem că ești în spațiu, în imponderabilitate. Luăm corpul tău ca referință, deci viteză zero. Un coleg aruncă spre tine un corp care are o anumită masă și se apropie de tine cu o anumită viteză față de corpul tău. Îl prinzi, deci realizezi o ciocnire perfect plastică, iar corpul tău capătă o anumită viteză. Măsurînd această viteză putem calcula masa corpului tău.

Se poate face și invers: la început ții în brațe un corp și te luăm din nou ca referință. Azvîrli corpul și măsurăm atît viteza lui cît și pe a ta (e opusul ciocnirii plastice, numit de regulă „explozie”). Din cele două viteze, știind și masa corpului azvîrlit, putem calcula masa ta.

a raspuns Expert (12.6k puncte)
selectat de
1 0
S-ar putea folosi și forța centripetă. Un resort cu constantă elastică cunoscută, rotit în jurul unuia din capete și având la celălalt capăt masa de măsurat va suferi o alungire x ca urmare a forței centripete exercitate care menține masa pe traiectoria de rotație. Această forță e proporțională cu elongația (F=-kx), dar și cu masa obiectului și pătratul vitezei de rotație (cunoscută) și invers proporțională cu raza (care se măsoară).

Eventual, planul de rotație s-ar putea alege la mică distanță de un disc concentric cu cercul descris de rotația masei, etalonat direct în unități de masă, corespunzând unor cercuri concentrice desenate pe disc, cu m=o pe cercul de rază egală cu lungimea resortului neîntins.
0 0
Da, merge și cu forța centripetă. Trebuie avut totuși grijă la măsurarea razei, care pentru un corp de o formă și o densitate arbitrare e ceva mai greu de determinat.
0 plusuri 0 minusuri
prin determinarea volumului si densitatii
a raspuns Novice (115 puncte)

...