Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 1 minus
821 vizualizari

Sunt folosite ca o strategie psihologica pentru a-i intari telespectatorului comicitatea scenelor ? Cei care rad se intampla vreodata sa se afle chiar in tribune, in fata scenelor   care, cu siguranta,  sunt filmate in mod repetat  pana cand actul iese  conform scenariului sau intotdeauna sunt rasete false, inregistrari? Exemple: Seinfeld, Friends etc.

Experimentat (2.2k puncte) in categoria Arta - Muzica - Film
2 0
Sitcom inseamna "situation comedy" (comedie de situatie}.

De ce "sitcom de comedie" ?

2 Raspunsuri

1 plus 1 minus
Sunt inregistrari vechi de zeci de ani si e posibil ca multi dintre cei care se  aud razand sa fie morti si ingropati de mult.
Junior (538 puncte)
4 plusuri 0 minusuri
Nu lucrez în domeniu și nici nu m-am documentat, așa că luați-mi răspunsul ca pe al unui simplu muritor.

Întrebarea dumneavoastră are două părți: care e scopul acelui fundal sonor și cum se realizează el.

1. Scopul este crearea unei atmosfere antrenante, în care plăcerea de a privi spectacolul să fie amplificată de impresia că te distrezi cot la cot cu alții. Poți să vezi un film acasă la televizor, singur sau cu încă vreo cîțiva, sau îl poți vedea în sala de cinematograf, iar una din diferențele importante este tocmai aceea că la cinema rîzi, te sperii, oftezi etc. împreună cu multă lume. O glumă ți se pare mai nostimă dacă în același timp cu tine mai rîd 100 de oameni. Și cu cît e mai nostimă, cu atît le aduce mai mult profit celor care o produc și o publică.

Uitați-vă de exemplu la un film de Woody Allen, în care nu rîde nimeni și care totuși e foarte amuzant. Dacă îl vezi singur poate părea plicticos. Dacă îl vezi la cinema și lumea rîde în jurul tău (deși personajele sînt serioase) e cu totul altceva.

2. Realizarea coloanei cu rîsete poate să difere foarte mult de la o producție la alta. Iată cîteva metode:

- La filmare chiar există un public acolo (probabil selectat, că nu toată lumea are un rîs plăcut și molipsitor), iar publicul reacționează la ce se întîmplă pe platou, eventual cu cîteva indicații de regie. Avantajul este că rîsul e mai natural și bine sincronizat cu acțiunea. Dar sînt multe dezavantaje: dacă actorii greșesc prea mult și e necesară refilmarea publicul nu mai rîde cu la fel de multă poftă, la poantele slabe sau mai intelectuale se rîde prea puțin, la poantele bune se rîde prea mult, unii spectatori mai și vorbesc între ei (și le mai scapă cîte-o prostie), mai tușesc etc.

- Filmarea se face fără public, iar la final producția se proiectează în prezența unui public, într-o sală. Rîsetele și celelalte reacții se înregistrează și se combină cu coloana sonoră a producției. Avantajul e din nou că rîsul e natural și bine sincronizat. În plus publicul nu mai vede de șapte ori aceeași glumă, deci rîde cu poftă de fiecare dată. Rămîne problema rîsului prea puțin sau prea mult și a comentariilor nepotrivite și a altor sunete. Regizorul și actorii trebuie să aibă grijă să lase cîteva secunde goale acolo unde urmează să se adauge rîsetele.

- Filmarea se face fără public, iar coloana cu rîsete se adaugă cu totul artificial, folosind înregistrări făcute cu alte ocazii, de exemplu în spectacole de pantomimă, la care tot ce se aude în înregistrare este reacția publicului. Avantajul este că editorul de sunet are libertate maximă. Dar atunci e nevoie de cineva care să facă treaba asta competent, pentru că e foarte ușor să nu nimerești bine sincronizarea sau felul rîsului (de exemplu pui un rîs isteric cînd de fapt era mai potrivit un murmur). De asemenea e metoda cea mai ieftină. La fel ca mai sus, după fiecare poantă actorii trebuie să lase cîteva secunde în care să se adauge rîsetele.

- Metodele se pot combina, de exemplu se filmează în fața unui public, dar dacă reacția lui e prea anemică se mai adaugă rîsete în postproducție.

Atitudinea față de „rîsul la conservă” e variată. În general criticii de film sînt împotriva rîsului pus cu penseta, dar există și unii care spun că în lipsa lui cel puțin unele comedii ar fi mai puțin nostime.

Găsiți mai multe detalii la Wikipedia:
https://en.wikipedia.org/wiki/Laugh_track
Expert (12.9k puncte)
...