Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 0 minusuri
37.9k vizualizari
Sa zicem ca e vorba despre o baterie generica, pe care scrie:

12V

60Ah

540A

Ce desemneaza fiecare dintre aceste cifre?
Senior (8.1k puncte) in categoria Auto - Moto

1 Raspuns

3 plusuri 0 minusuri
Nu mă pricep la baterii auto, așa că răspund și eu tot generic: 12 V e tensiunea nominală (de fapt depinde de tot felul de parametri), 60 Ah e capacitatea, 540 A trebuie să fie curentul maxim pe care îl poate produce fără a se strica.
Expert (12.9k puncte)
0 0
Ati putea intra putin mai adanc in detalii de ordin electric (si ma refer strict dpdv teoretic, deci cred ca o puteti face desi nu sunteti specialist in baterii)? Adica sa explicati notiuni precum tensiunea nominala, capacitate, curent maxim si eventual relatiile dintre ele?

De pilda, daca in loc de 12V as avea 24V, in ce fel ar fi mai buna bateria de 24V fata de cea de 12V, in conditiile in care celelalte doua caracteristici ar ramane neschimbate? Si, mai mult, ce anume ar determina diferenta dintre 12V si 24V, la nivel chimic? Ce are in plus bateria de 24V fata de cea de 12V, dpdv al componentelor interne?

La fel, ce anume face diferenta intre, sa spunem, 540A si 570A? Cum anume se realizeaza asta dpdv electrochimic?
1 0
Tensiunea bateriei e dată de numărul de celule electrolitice din care se compune bateria. La bateriile auto normale, cu plăci de plumb și acid sulfuric, fiecare celulă are tensiunea nominală de 2 V, deci în total cele șase celule dau 12 V. Dar de fapt tensiunea depinde de mai mulți parametri: de gradul de încărcare (e mai mică dacă bateria e descărcată), de temperatură (e puțin mai mică la temperaturi mai mari), de starea chimică în care se află suprafața plumbului, de concentrația acidului etc. Cu toate astea tensiunea bateriei nu variază foarte mult, ci doar cu circa 1-2 V în sus sau în jos.

Mașinile care au baterii de 24 V sau alte tensiuni (Trabantul cică are baterie de 6 V) au toate componentele electrice proiectate să meargă la tensiunea respectivă: becuri, reșou, radio etc. E nevoie de tensiuni mai mari la mașini mari pentru ca curenții care apar la pornirea motorului să nu fie nepractic de mari, caz în care cablurile ar trebui să fie peste măsură de groase. Altfel nu sînt diferențe de principiu. Bateriile de 24 V au fie numărul dublu de celule, fie se compun din două baterii de 12 V puse în serie.

Capacitatea bateriei se măsoară în Ah (amper-ore) și arată cîtă sarcină electrică este înmagazinată în baterie, sau altfel spus cîți electroni poate pune ea în mișcare. Valoarea de 60 Ah înseamnă, de exemplu, că dacă tragem din baterie un curent constant de 1 A, bateria se descarcă de tot în 60 de ore. Teoretic, dacă tragem un curent de 2 A bateria s-ar descărca de două ori mai repede, în 30 de ore, dar în realitate relația dintre curent și timp e ceva mai complicată și bateria se descarcă puțin mai repede. Orientativ merge însă să estimați timpul de descărcare cu formula simplă: capacitate = curent * timp. Cred că există un anumit standard de măsurare a capacității,prin care se precizează curentul sau timpul de descărcare la care trebuie făcută măsurarea.

Ca idee, poate vă amintiți că intensitatea curentului reprezintă cîtă sarcină electrică trece printr-un conductor în unitatea de timp: 1 amper înseamnă scurgerea unei sarcini de 1 coulomb în 1 secundă. Atunci putem calcula cîtă sarcină înseamnă 60 Ah: 60 * 3600 As = 216000 C.

Valoarea aceea mare de 540 A probabil arată cît curent suportă bateria pe o durată scurtă, la pornirea motorului. El nu poate fi un curent pe durată mare, de altfel la curentul ăsta bateria s-ar descărca de tot în vreo 3 minute (presupunînd că nu ia foc între timp). Dacă nu mă înșel, standardul se referă la furnizarea unui curent mare pe o jumătate de minut, fără ca tensiunea să scadă sub un anumit nivel. Mai trebuie precizată și temperatura la care e valabil acel curent, pentru că bateriile de mașină sînt notorii pentru performanța lor redusă cînd e ger, uneori insuficientă pentru a porni mașina.

Pentru ca bateria să producă un curent atît de mare trebuie să aibă conductoarele destul de groase încît să reziste la curentul acela, iar plăcile de plumb probabil trebuie să aibă o suprafață mare de contact cu acidul.

O parte din informații le-am putut verifica la Wikipedia:
https://en.wikipedia.org/wiki/Automotive_battery
0 0
Multumesc pentru raspunsul detaliat. Multe din nelamuririle mele pleaca si de la precara intelegere a fenomenelor electrice de baza.

In general, am inteles explicatiile dvs. As vrea totusi sa imi detaliati ce ati vrut sa spuneti cu urmatoarea fraza:

"E nevoie de tensiuni mai mari la mașini mari pentru ca curenții care apar la pornirea motorului să nu fie nepractic de mari, caz în care cablurile ar trebui să fie peste măsură de groase."
1 0
Înțeleg că vă sînt neclare noțiunile de electricitate, dar întrebarea era despre baterii și n-am vrut să mă întind și să explic ce e tensiunea.

Ideea e așa: camioanele și alte mașini mari au motoare pe măsură. Pentru a le porni e nevoie de demaroare (motare electrice) mari și deci de multă electricitate. Puterea electrică e dată de produsul a doi parametri, care în principiu se pot explica așa: cîtă electricitate circulă prin fire (intensitatea curentului) și cu ce presiune e ea împinsă prin fire (tensiunea). Dacă bateria are o tensiune mică, atunci pentru a obține o putere mare e nevoie ca curentul să fie foarte intens. Pentru ca firele care formează circuitul să reziste la un asemenea curent, ele trebuie să fie groase, altfel se încălzesc și chiar se topesc, sau în cel mai fericit caz consumă prea mult din puterea disponibilă.
0 0
Am inteles ideea.

Cu riscul de a insista in a imi fi explicate lucruri elementare, continui discutia...

Practic vorbind, mi se pare oarecum contraintuitiva situatia de care pomeniti. Adica: am o sursa de tensiune de valoare mica si am nevoie de curent foarte intens. Cum pot avea un curent foarte intens daca voltajul e mic? Circulandu-l prin cabluri cu o rezistenta foarte mica, banuiesc (prin prisma ecuatiei U=IR). Se poate si altfel?

Incerc sa identific o situatie practica in care cu o baterie de voltaj mic generez un curent foarte intens. Imi puteti da un exemplu?
1 0

E corect, dacă tensiunea e mică și am nevoie de curent mare trebuie ca circuitul prin care trece să opună o rezistență cît mai mică. Iar cînd vorbesc de circuit mă refer atît la acea componentă care consumă în mod util electricitatea, cît și la restul circuitului, adică firele care duc curentul la consumator și rezistența internă a bateriei.

Situația e foarte similară cu distribuția energie electrice prin rețelele de înaltă tensiune. Dacă am distribui energia electrică la tensiunea de 230 V, pentru a transmite aceeași putere electrică la consumatori curentul prin cabluri ar fi imens. Ca pierderile cauzate de cabluri să fie cît mai mici, ar fi nevoie să folosim cabluri de secțiune foarte mare. Asta ar însemna consum mare de metal, stîlpi mai deși și mai solizi. Dar dacă folosim tensiune înaltă curentul poate fi mai mic, firele mai subțiri etc. Din același motiv camioanele folosesc o tensiune mai înaltă decît mașinile mici.

Ca exemplu de situație în care folosim o tensiune mică și curent foarte mare v-aș putea da pistolul de lipit. Nu e baterie și nu e curent continuu, dar în principiu lucrurile se petrec la fel. Secundarul transformatorului se compune dintr-un fir atît de gros că mai degrabă îl numim bară, cu secțiunea în jur de 5x10 mm2, iar consumatorul e un fir „subțire” de vreo 2 mm, care se încălzește din cauza curentului foarte mare. Pentru un pistol de lipit obișnuit, de circa 100 W, tensiunea aplicată pe ansă e de ordinul zecimilor de volt, iar curentul e de ordinul sutelor de amperi. Rezistența ansei e de ordinul miliohmului (evident, întrerupătorul pistolului e pus pe primar, nu pe sencundar). Astfel de valori extreme ale curentului și rezistenței apar foarte rar în alți consumatori, ca becuri, motoare, electrocasnice etc.

...