Tipărire
Categorie: Psihologie
Accesări: 1856

Cu cât oamenii sunt mai rapizi, cu atât fac mai multe greşeli. De asemenea, cunoscută drept concesia viteză-precizie, această regulă este considerată de mulţi fundamentală comportamentului uman. Nici chiar aşa, potrivit psihologului sportiv James Bell şi colegilor lui. Ei sunt autorii unui nou studiu care indică faptul că persoanele care au un scor mare la  nevrozism ca trăsătură de personalitate iau decizii mai precise, cu cât răspund mai repede.



La studiu au participat o sută nouăzeci şi şase de tineri, jucători de cricket, toţi membrii ai academiilor regionale. Ei au privit şase videoclipuri cu o serie de lovituri înregistrate din spatele aruncătorilor din timpul competiţiei mondiale Twenty20 organizată în Anglia în 2009. Exact în momentul în care aruncătorul elibera mingea, fiecare videoclip era oprit şi imaginea se menţinea timp de o jumătate de secundă – perioada aproximativă de timp în care jucătorul care loveşte mingea trebuie să decidă cum să reacţioneze la aruncare.

După respectivul stop-cadru, participanţii au apăsat cât mai repede posibil una din cele două taste ale tastaturii pentru a indica dacă ei considerau că era mai bine să se încerce lovirea unui punct sau să se opteze pentru „six” (o lovitură de şase puncte asemănătoare unui homerun în baseball - circuit complet de alergare de la prima bază la baza casă). Patru antrenori calificaţi de cricket au convenit asupra răspunsului optim pentru fiecare clip. De asemenea, participanţii au completat un test pentru nevrozism, măsurat prin răspunsurile lor afirmative la afirmaţii precum „Mă preocupă lucrurile” şi „Mă stresez uşor”.

Descoperirea principală este că cei cu un scor mic la testul de nevrozism, cu cât răspundeau mai repede, în medie, cu cât mai slabe tindeau să fie raţionamentele lor, însă, pentru cei cu un scor mare la testul de nevrozism, se aplică opusul. „Cea mai rezervată explicaţie”, afirmă cercetătorii, „este că persoanele cu niveluri ridicate de nevrozism tind să aibă o orientare atenţională spre stimuli, ceea ce înseamnă că sunt mai predispuşi să reacţioneze automat la stimulii din mediu (în special dacă are legătură cu o ameninţare) rezultând răspunsuri mai rapide şi mai precise în contextul testului actual”.

Este un rezultat interesant, dar studiul lasă multe întrebări fără răspuns. De exemplu, dacă persoanele cu un nivel foarte ridicat de nevrozism se descurcă bine atunci când răspund repede, de ce unii dintre ei au ales să răspundă într-un mod lent? Un defect major al studiului, recunoscut de Bell şi echipa sa, este lipsa realismului. De la apăsarea unei taste corecte până la ţinerea bâtei de cricket în mână este cale lungă. Mai mult, timpul mediu de răspuns în cadrul studiului a fost de 3,1 secunde – indicator al luării de decizii conştiente – însă, după cum am auzit, în viaţa reală jucătorii care aruncă mingea trebuie să reacţioneze într-o jumătate de secundă.

„Cu toate că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă efectul de moderare al variabilelor de personalitate privind viteza şi precizia se extind asupra situaţiilor din viaţa reală şi afectează alte categorii de populaţie (de exemplu, femeile), noi sugerăm că, nu neapărat graba strică treaba în cazul persoanelor cu niveluri ridicate de nevrozism”, au conchis Bell şi colegii săi.

 



Traducere de Ioana-Mădălina Ilinca după haste-makes-waste-but-not-if-youre cu acordul editorului