DepresiePersoanele depresive se simt neajutorate, fără speranţă, fără valoare şi cred că vieţile lor sunt în afara controlului. Destul de uşor de constatat dar mult mai greu de tratat şi încă şi mai greu de a le face faţă. Dar depresia este o afecţiune mult mai complexă decât realizează mulţi. Este mai mult decât doar de ’a fi trist’ tot timpul şi a gândi că viaţa nu are niciun rost.

 

 

 

Iată zece fapte fascinante legate de depresie care furnizează câteva perspective asupra unei afecţiuni foarte complexe şi comune.


1.    Nu sunt obiective specifice

Oamenii care sunt depresivi au o tendinţă de a suprageneraliza şi abstractiza (“Totul e la fel pentru mine, nu-mi pasă…“). De aceea oamenii depresivi tind să aibă obiective mai generale decât cei care nu sunt deprimaţi (Dickinson, 2013). De exemplu, depresivii pot să-şi spună: “Vreau să fiu fericit,” dar aceasta nu oferă nicio indicaţie despre cum vor proceda.

Oamenii non-depresivi, în schimb, sunt mai predispuşi să aibă obiective specifice precum: “Voi ţine legătura cu familia mea, telefonându-le o dată pe săptămână”. Propunându-şi obiective specifice, oamenii au  probabilitate mai mare de a le realiza, decât în cazul celor generalizate.

2.    Ruminaţia

Un simptom important al depresiei este ruminaţia: când gândurile depressive se reiau iar şi iar în minte. Din păcate nu poţi spune unei persoane depresive să nu mai aibă gânduri depresive; este fără rost. Asta deoarece tratarea simptomelor depresiei presupune într-o oarecare măsură să poţi controla atenţia persoanei.

Una din metodele care pot fi de ajutor în acest sens este tehnica atenţiei (eng. mindfulness). Este vorba despre concentrarea atenţiei pe momentul trăit, în loc să te ce centrezi pe regrete privind trecutul sau pe grijile viitorului.

O analiză recentă a 39 de studii asupra tehnicii atenţiei a scos la iveală că aceasta poate fi benefică în tratarea depresiei (Hofmann şi colaboratorii, 2010).

 

3.    Învăţarea exerciţiilor de atenţie în copilărie

Deoarece atenţia la evenimentele prezente este benefică în combaterea depresiei, de ce să n-o predai copiilor?

Un studiu recent a arătat că predarea exerciţiilor de atenţie (mindfulness) în şcoală reduce probabilitatea episoadelor ulterioare ale depresiei (Raes şi colaboratorii, 2013).

4.    Depresia înceţoşează memoria

Unul dintre cele mai puţin cunoscute simptome ale depresiei este efectul său negativ asupra memoriei.

Studiile desfăşurate de-a lungul anilor au arătat că oamenii care suferă de depresie au probleme particulare ale memorie declarative - memoria faptelor specifice precum sunt numele sau locurile (Porter şi colaboratorii, 2003).

O parte a motivului pentru care se întâmplă acest lucru poate fi regăsită în faptul că depresivii îşi pierd capacitatea de a diferenţia experienţele similare (Shelton & Kirwan, 2013). Este o altă faţetă a tendinţei de a suprageneraliza.

5.    Greutate în a-şi aminti de vremurile bune

Tocmai datorită dificultăţilor de memorie şi a dispoziţiei deprimate, depresivilor le poate fi dificil să-şi amintească de vremurile bune.

O tehnică care poate ajuta este crearea  ‘palatului memoriei’ emoţionale: un depozit mental de amintiri fericite specifice la care să te întorci când îţi este mai greu.

Studiul şi instrucţiunile sunt descrise aici: The Surprising Power of an Emotional ‘Memory Palace. Cercetarea se află într-un stadiu inițial, dar se poate dovedi că este un instrument util pentru oamenii care se confruntă cu depresia.


6.    Realismul depresiv


Există anumite dovezi că felul în care este văzută lumea de către persoana depresivă este mai precis decât o face non-depresivul: această teorie este numită realism depresiv.

Persoanele non-depresive tind să fie puţin prea optimiste: ele cred că s-au descurcat mai bine la o sarcină decât au făcut-o în realitate şi prezic o performanţă mai bună decât vor realiza de fapt în viitor (Moore & Fresco, 2012).

Depresivii, în schimb, îşi evaluează propriile performaţe cu mai multă acurateţe. Prin aceasta, în anumite moduri, oamenii care se confruntă cu depresia sunt mai realişti.

7.    Percepţia precisă a timpului

Un  exemplu de acurateţe crescută priveşte percepţia timpului. Un studiu recent a găsit că persoanele depresive au o percepţie mai precisă a scurgerii timpului decât non-depresivii (Kornbrot şi colaboratorii, 2013).

Explicând rezultatele, profesorul Diana Kornbrot a spus: “Rezultatele studiului nostru au găsit că persoanele depresive erau mai precise când estimau timpul în timp ce non-depresivii erau prea grăbiţi. Aceasta poate fi din cauză că persoanele cu depresie medie îşi centrează atenţia asupra timpului şi mai puţin asupra influenţelor externe…“

Percepţia corectă a timpului nu-l consolează prea mult pe depresiv, dar ea evidenţiază modul în care este alocată atenţia în depresie şi de ce depresivul spune adesea că timpul pare să treacă greu.

8.     Exerciţiile fizice tratează depresia

Este foarte clar că exerciţiile fizice te fac să te simţi mai bine pentru o scurtă perioadă de timp, dar chiar pot ele să trateze depresia pe termen lung? O nouă analiză a 26 de ani de cercetări găseşte că poate. Aceste studii sugerează nu numai că sportul îi face pe oameni să se simtă mai bine, ci că el ajută la stoparea viitoarelor episoade ale depresiei (Mammen & Faulkner, 2013).

Nu este de mirare că multe dintre studii au sugerat ca exerciţiile fizice să fie prescrise de către medici în cazul depresiei.

9.     Mai multă durere fizică

Devenind mai vulnerabili, se pare că depresivii resimt durerea fizică cu mai multă intensitate. Un studiu recent arată că cei cărora li se inducea o stare depresivă îşi diminuau capacitatea de a suporta durerea (Berna şi colaboratorii, 2010). Autorul principal, dr. Berna a explicat:  "Când oamenii sănătoşi erau puşi în situaţia de a se întrista prin gânduri negative şi muzică depresivă, am descoperit că durerea era procesată mai emoţional de creierele lor, ceea ce-i ducea să resimtă durerea ca fiind mai neplăcută".

10.    Stilul de gândire

Oamenii cred în mod obişnuit că depresia este cel puţin parţial cauzată de evenimentele negative de proporţii. Acest lucru este real, dar depresia are de-a face, de asemenea, cu modul în care reacţionează oamenii la acele evenimente, ca şi la factorii de stres obișnuiți de fiecare zi.

Într-un studiu, participanţii care avuseseră reacţii emoţionale la evenimente relativ mărunte au avut o probabilitate mai mare de a manifesta simptome depresive, fapt constatat în cadrul unei evaluări ce a avut loc zece ani mai târziu.

Importanţa stilului de gândire, pe lângă genetică şi împrejurări, este susţinută de un alt studiu recent care evidenţiază că modul în care oamenii se gândesc la problemele lor influenţează nivelele de depresie pe care le experimentează (Kinderman şi colaboratorii, 2013).

"Dacă nu putem schimba istoria familială a unei persoane sau experienţele sale de viaţă, este posibil să ajutăm persoana să-şi schimbe modul în care gândeşte şi să o familiarizăm cu strategiile pozitive de adaptare, care pot micşora şi reduce nivelele de stres".



Traducere de Maricica Botescu după Depression: 10 Fascinating Insights into a Misunderstood Condition, cu acordul autorului